Autor: Sorina Bujarov
Cele mai utilizate antibiotice de către moldoveni, Ampicilina, Cefalotin și Cefamandol, au devenit practic ineficiente în lupta cu bacteriile pe care ar trebui să le distrugă. Astfel, spun responsabilii de sănătatea publică, bacteriile rezistente la antibiotice câștigă tot mai mult teren în țara noastră. Cel puțin așa arată ultimele cercetări. Explicații sunt mai multe, dar de cele mai deseori este vorba de prescrierea și consumul acestora chiar și atunci când nu e nevoie de ele.
De exemplu, bacteria „Klebsiella pneumoniae”, care provoacă pneumonie lobară, infecții de tract urinar, respiratorii, dar și infecții la nivelul plăgilor chirurgicale, a dezvoltat rezistență de 100% la antibioticul ampicilină. Astfel, dintre toate persoanele contaminate cu ea și examinate de către specialiștii de la CNSP, niciuna nu s-a putut trata cu acest preparat, explică specialiștii.
„În aceste condiții, medicii sunt nevoiți să aplice alte preparate, de ultimă generație și care sunt de câteva ori mai scumpe, ca să trateze pacientul”, afirmă Ecaterina Busuioc, epidemiolog la CNSP.
Bacteria poate dezvolta, în mare parte la persoanele mature, pneumonie lobară, iar ampicilina nu are niciun efect asupra tratamentului. „Ca alternativă, tot nu prea scumpă, medicii pot administra Cefalotin, însă și la acest preparat, bacteria prezintă 68% rezistență. Reiese că doar 32 la sută dintre cei infectați cu această bacterie pot fi tratați cu Cefalotin. Sunt disponibile și alte preparate, dar mult mai scumpe”, mai adaugă epidemiologul de la CNSP.
Cefalotinul nu poate fi administrat însă ca alternativă ampicilinei în cazul infecțiilor cu bacteria „Shigella sonnei”. Aceasta provoacă infecții intestinale, precum dizenterie sau enterocolite. Preparatul este ineficient în 96 la sută din cazuri.
„În majoritatea cazurilor de infecții intestinale, adică 96 la sută, cauzate de această bacterie, cefalotinul nu este eficient, iar ampicilina este eficientă doar în proporție de 30 la sută. Un alt antibiotic propus de medici, la care această bacterie prezintă rezistență într-o proporție mai redusă, este Cefamandol. La acest preparat, bacteria prezintă rezistență doar în 23% din cazuri”, a adăugat Ecaterina Busuioc.
Deși bacteria Escherichia coli (E.coli) trăiește în tractul intestinal la toți oamenii, fiind considerată inofensivă, există și unele tulpini care se fac vinovate de apariția toxiinfecțiilor alimentare grave, anemiei sau chiar insuficiențelor renale și celor ale tractului urinar. Medicii spun că bacteria devine periculoasă imediat ce devine virulentă. Și în acest caz cele mai utilizate preparate antimicrobiene de către moldoveni se dovedesc a fi ineficiente. Potrivit responsabililor de la CNSP, în 80% dintre cazurile de infecție cu E.coli, Ampicilina este ineficientă, iar Cefalotinul și Cefamandolul este ineficient în 74 la sută din cazuri.
Specialiștii spun că este în creștere nu doar rezistența bacteriilor la antimicrobiene, dar și rezistența la diverși viruși și paraziți. Totul din cauza utilizării neraționale a antibioticelor.
„Lumea utilizează în exces antibiotice. Astfel, ca urmare, a crescut rezistența nu doar la bacterii, dar și la paraziți și viruși. În mare parte, această rezistență a sporit, deoarece moldovenii au acces la antibiotice fără rețetă medicală. Farmaciile, deși ilegal, eliberează antibiotice fără nicio reținere. Oamenii, fără să știe, beau antibiotice chiar și în cazul virozelor, când acestea nu sunt necesare”, a explicat pentru Sănătate INFO Ecaterina Busuioc.
Rezistența la antibiotice poate fi căpătată și prin consumul anumitor produse alimentare. „În mare parte, carnea pe care o consumăm conține antibiotice, pentru că animalele sau păsările au fost hrănite cu astfel de preparate, ca să crească mai repede și pentru a se îngrășa. Astfel, fără să știe, oamenii consumă antibiotice din plin”, susține medicul.
Pentru a informa populația despre pericolul consumului excesiv de antibiotice, autoritățile organizează anual, de Ziua Europeană de Sensibilizare cu privire la Utilizarea Antibioticelor, seminare de instruire, atât pentru medicii, cât și pentru pacienți. Acțiunile sunt însă insuficiente, din punctul de vedere al specialiștilor. În Republica Moldova nu există o evidență a persoanelor care au dezvoltat rezistență la antibiotice, și nici numărul celor care au murit din cauza acestei rezistențe, deoarece, spune responsabilii, încă nu a fost creat vreun sistem de raportare.
█ Articole relaționate:
Când se recomandă administrarea antibioticelor
Bolile cu transmitere sexuală devin tot mai rezistente la antibiotice
Rezistența la antibiotice, o problemă din ce în ce mai amenințătoare