Autor: Sorina Bujarov
Majoritatea moldovenilor consumă antibiotice fără să consulte doctorul și fără să efectueze testul de sensibilitate la bacterii. Cel puțin așa reiese din datele studiului „Perfecționarea diagnosticului microbiologic pentru detectarea unor markeri ai rezistenței enterobacteriilor la antibiotice”, făcut public de Centrul Național de Sănătate Publică. Acesta arată că șase din 10 moldoveni își administrează antibioticele din proprie inițiativă și de sine stătător.
Rezistența bacteriilor la preparatele antimicrobiene devine o problemă tot mai gravă în Republica Moldova. Pentru a afla care sunt cauzele acestei rezistențe, specialiștii de la Centrul Național de Sănătate Publică au chestionat anul trecut aproape 600 de oameni, la ieșirea din centrele medicilor de familie, precum și la ieșirea din farmacii. Rezultatele au scos în evidență faptul că cei mai mulți moldoveni aleg singuri când să consume antibiotice.
Astfel, puțin peste 74 la sută dintre persoanele chestionate la ieșirea din farmacii și 56% dintre cei chestionați la ieșirea din centrele de sănătate au mărturisit că au procurat antibiotice fără indicația medicului. Reiese că doar trei din zece moldoveni au administrat antibioticele după consultarea și recomandarea unui specialist, susțin autorii cercetării. Aceasta în condițiile în care medicii spun că antibioticele trebuie utilizate doar la recomandarea unui specialist.
„Aceste medicamente trebuie utilizate rațional, deoarece pe lângă beneficiile pe care le aduc, pot face și rău. Medicii știu cel mai bine când afecțiunea poate fi trată cu antibiotice și când acestea sunt ineficiente, de aceea înainte de a le consuma, trebuie să vorbiți cu specialistul. Ele nu se administrează la alegere, așa cum fac mulți când au o simplă răceală ce poate fi tratată și cu un ceai, dar după necesitate”, explică Galina Busuioc, epidemiolog la CNSP.
Studiul mai arată că moldovenii consumă antibiotice cum le trece prin minte, fără să știe ce destinație au, utilizându-le cel mai frecvent incorect. Astfel, le folosesc nu doar la tratarea infecțiilor bacteriene, ci și pentru tratamentul infecțiilor virale, asupra cărora preparatele nu acționează, afirmă autorii studiului.
Mai mult, 63% din participanții la studiu consideră că antibioticele omoară virusurile și doar 13% dintre respondenți știu în ce cazuri anume sunt indicate aceste preparate. În același timp, aproximativ 72% din respondenți cred că antibioticele sunt eficiente împotriva răcelii şi gripei și doar 11 la sută dintre ei cunosc că preparatele nu sunt eficiente în cazul acestor maladii.
„Datele chestionării demonstrează necesitatea unei conștientizări mai înalte în rândul populației și al personalului medical privind utilizarea corectă a antibioticelor. De asemenea, consumul individual neargumentat de antibiotice, prescrierea tratamentului cu antibiotice fără dovezi, utilizarea pe larg a antibioticelor în hrana și tratamentul animalelor determină necesitatea elaborării unui program naţional multisectorial de monitorizare și combatere a rezistenţei bacteriilor la antibiotice”, precizează autorul studiului, Olga Burduniuc.
În prezent, despre beneficiile și pericolul consumului exagerat de antibiotice moldovenii sunt informați doar odată în an, de Ziua Europeană a Informării privind Utilizarea Antibioticelor, când se organizează seminare și lecții publice.
„Încercăm să informăm populația cu orice ocazie, dar în mare parte se organizează seminare de ziua europeană pentru informarea despre antibiotice. Informăm însă și medicii ca să vorbească cu pacienții despre antibiotice cu orice ocazie și să le explice când acestea trebuie utilizate. Din păcate însă oamenii au acces foarte liber la aceste preparate”, susține epidemiologul Galina Busuioc.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 577 de persoane și a fost publicat la finele lui 2013.
█ Articole relaționate: