Autor: Sorina Bujarov
Aproape jumătate dintre moldovenii care au luat antibiotice în ultimul an se informează despre modul de administrare și efectele acestora de pe internet, de la farmaciști, prieteni și chiar din presă. Cealaltă jumătate consultă un medic înainte de administrarea preparatelor. Așa arată datele unui studiu intitulat „Perfecționarea diagnosticului microbiologic pentru detectarea unor markeri ai rezistenței enterobacteriilor la antibiotice”, realizat de specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică.
Potrivit cercetării, doar 53 la sută dintre persoanele intervievate la ieșirea din Centrele de Sănătate sau farmacii au afirmat că au consultat un medic de familie înainte să-și administreze preparate antimicrobiene.
Pentru că participanții la studiu au avut posibilitatea să dea mai multe răspunsuri, specialiștii au constatat că 30 la sută dintre intervievați au consultat un alt medic decât cel de familie înainte să ia antibiotice, 20% au afirmat că internetul este sursa lor de informare, iar puțin peste 13 la sută au fost sfătuiți de membrii familiei sau de prieteni ce fel de antibiotice să-și administreze. Alți 10 la sută s-au informat citind din ziare și reviste, iar 6% - din publicitatea la TV.
Ghidurile, pliantele sau bucletele cu informații despre preparatele menite să distrugă bacteriile din organism, emise de instituțiile publice, au ajuns foarte rar în mâinile moldovenilor. Dintre cei intervievați la ieșirea din farmacii, niciunul nu a citit vreun asemenea material informativ. Totodată, doar cinci persoane chestionate la ieșirea din Centrele de Sănătate au spus că aplică tratamentul cu antibiotice ghidându-se de informațiile citite din pliante sau buclete.
Potrivit experților, mai grav este faptul că majoritatea participanților la studiu nu văd nimic periculos în faptul că se tratează cu antibiotice fără consultul unui specialist. Astfel, potrivit studiului, inițierea tratamentului antibacterian fără consultarea medicului de familie este conștientizată ca acțiune incorectă de doar 18 la sută dintre intervievați. Cei mai mulți dintre respondenți, mai exact 77% nu conștientizează că administrarea incorectă a antimibrobienelor generează ineficiența lor. Doar 18% știu că dintre cei chestionați sunt conștienți că utilizarea incorectă a antimicrobienelor poate dezvolta rezistență la aceste preparate, iar restul au spus că nu au fost informați nici măcar de către medicul de familie despre acest lucru. Aceasta în condițiile în care, potrivit studiului, puțin peste 40 la sută dintre participanții la cercetare au spus că utilizează antibiotice împotriva răcelii, iar 50% le consumă când au dureri de gât.
Autorul studiului, Olga Burduniuc, precizează că consumul de antibiotice, dar și rezistența la aceste preparate ar putea fi redusă prin intermediul unui program național de monitorizarea a preparatelor antimicrobiene.
„Consumul individual neargumentat de antibiotice, prescrierea tratamentului cu antibiotice fără dovezi, utilizarea pe larg a antibioticelor în hrana și tratamentul animalelor, etc determină necesitatea elaborării unui program naţional multisectorial de monitorizare și combatere a rezistenţei bacteriilor la antibiotice. În același timp, creșterea gradului de conștientizare și înțelegere în rândul populației și în rândul specialiștilor din domeniul asistenței medicale, medicinei veterinare și al altor specialiști cu privire la antibiorezistență se poate realiza prin acțiuni educative de promovare”, a precizat Burduniuc, în cadrul studiului.
Aceasta mai precizează că acțiunile educative și de promovare ar trebui să fie desfășurate în întreaga țară. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 577 de persoane și a fost făcut public la finele anului trecut.
█ Articole relaționate: