Autor: Sorina David
Pleacă de acasă sănătoși, dar din cauza condițiilor și a regimului de muncă de peste hotare, o mare parte dintre emigranții moldoveni revin acasă cu probleme de sănătate. Unele mai grave, altele – mai puțin. Deși patologiile sunt însoțite de simptome clare, moldovenii nu obișnuiesc să se adreseze la medicii de peste hotare.
Studiul „Impactul migrației de muncă asupra morbidității populației Republicii Moldova”, publicat în acest an, scoate în evidență faptul că la revenirea în Moldova, unul din trei migranţi de muncă suferă de patologii gastrointestinale, pe care le-a dezvoltat fiind în străinătate, unul din şase emigranţi suferă de boli ale sistemului nervos, ir unul din şapte - suferă de boli ale aparatului circulator şi respirator.
Mai exact, se spune în cercetare, cei mai mulți moldoveni au afirmat că în străinătate s-au îmbolnăvit de pancreatită și colecistită cronică, boli ale aparatului gastrointestinal. Pancreatită au făcut aproximativ 14 la sută dintre participanții la studiu, iar boli ale aparatului gastrointestinal - aproape 13 la sută dintre respondenți. Aceste maladii sunt însoțite de simptome, precum greață, vomă, dureri de burtă, febră, diaree, etc. Autorul studiului este de părere că aceste maladii sunt generate de faptul că, peste hotare, moldovenii acordă o atenție sporită muncii și foarte puțin propriei sănătăți.
„Migranţii, lucrând peste hotare, nu respectă regimul alimentar. Aceștia au perioade de foame excesivă, urmate de mese copioase, cel mai probabil, atunci cînd primesc coletele de acasă”, precizează autorul studiului, Artiom Jucov, specialist în medicina socială și management.
Alți 12% dintre respondenți au menționat că munca în străinătate i-a îmbolnăvit de pielonefrita cronică (pietre sau inflamații la rinichi). „Acest fapt ne vorbește indirect despre condiţiile precare de muncă şi de trai și de lipsa condiţiilor elementare sanitar-igienice”, susține autorul studiului. Aproximativ 8 la sută dintre moldovenii intervievați au mai precizat că munca în străinătate i-a îmbolnăvit de gastrită cronică, bronhopatie cronică obstructivă (dificultatea respirației, gâfâială) și hipertensiunea arterială. De asemenea, au mai fost menționate maladii, precum bronşita cronică, artritele şi artrozele, hepatita cronică, cistita și hemoroizii, care au afectat până la 5% dintre participanții la studiu.
Deși maladiile sunt însoțite de simptome dureroase și deloc plăcute, doar o mică parte din migranți moldoveni – 23%, au apelat la medicii din țara în care au emigrat. Potrivit studiului, cei mai mulți au preferat să se autotrateze cu medicamente primite de acasă. Este vorba despre 30 la sută dintre respondenți. Alți 25% au afirmat că și-au contactat medicul de familie din Moldova pentru a cere sfaturi cum să-și trateze problema de sănătate, iar 21% - s-au tratat singuri, cum au crezut ei mai bine. O recunosc chiar moldovenii care muncesc de mai mulți ani peste hotare. Iulia (nume schimbat) are 50 de ani și muncește în Rusia de mai bine de zece ani. Acasă vine doar de două ori pe an și foarte rar ajunge la medic. De când a aflat că are probleme cu tensiunea spune că se străduie să revină în țară mai des ca să consulte medicul, pentru că în străinătate serviciile medicale sunt prea scumpe pentru imigranți.
█ De ce boli suferă emigranții moldoveni și cât de des ajung aceștia la doctor
„De doi ani sufăr de hipertensiune. M-am îmbolnăvit în străinătate, însă abia când am venit acasă mi s-a pus diagnosticul. Acolo nu mi-am permis să ajung la doctor. Inițial am luat niște medicamente la recomandarea unor cunoscuți, până când am venit acasă și am consultat un specialist. Acesta mi-a indicat un tratament mai complex”, mărturisește femeia. Iulia a adăugat că o consultație la un medic în Rusia costă între 3 și 5 mii de ruble, echivalentul a 1.000-2.000 de lei.
Studiul „Impactul migrației de muncă asupra morbidității populației Republicii Moldova” a fost publicat în acest an și a fost realizat pe un eşantion de 1.207 de respondenţi din diferite localităţi, cuprinzând regiunile Nord, Centru şi Sud ale Moldovei. Perioada de cercetare a fost 2009-2013.
█ Articole relaționate:
Zeci de mii de moldoveni trăiesc fără să știe că au diabet zaharat