Autor: Sorina Bujarov
Pe lângă faptul că tratează pacienții cu probleme grave de sănătate, spitalele din Moldova deseori au și rol de sanatoriu sau azil pentru persoanele fără adăpost. Asta, pentru că unii pacienți insistă să fie spitalizați, deși nu ar exista argumente medicale suficiente pentru acest lucru. În consecință, majoritatea spitalelor raionale și nu doar plătesc din cont propriu spitalizarea acestora, cheltuind anual zeci de mii de lei, bani pe care nu-i compensează nimeni.
Spitalul raional Sîngerei, de exemplu, a cheltuit anul trecut 80 de mii de lei pentru că a ținut în spital pacienți neasigurați și care nu neapărat aveau nevoie de îngrijire medicală. De cele mai deseori aceștia sunt bătrâni. Managerul instituției medicale spune că este nevoit să-i țină în spital, deoarece oamenii se plâng că nu au ce să mănânce sau cu ce-și încălzi casele.
„În fiecare an avem aceeași poveste. Nu demult un pacient a venit și a spus că îl doare capul și că trebuie să stea în spital. I-am făcut toate analizele, i-am administrat ceva pentru dureri de cap și i-am recomandat să meargă acasă. El a insistat să rămână în spital, că nu are cu ce face focul acasă. Nu am avut ce-i face și l-am lăsat vreo patru zile. Bine că dispuneam de paturi libere”, a precizat pentru Sănătate INFO Vasile Malcoci, directorul Spitalului raional din Sîngerei.
În alte cazuri pacienții insistă să stea la spital, pentru că acasă nu are cine să le gătească. Este vorba, în mare parte, despre persoane care au rămas singure și nu se pot descurca de sine stătător.
„Suntem medici și trebuie să respectăm anumite reguli, dar nu putem să alungăm oamenii din spital, când ei spun că nu au unde se duce. Mai ales iarna, când e foarte frig afară. Suntem și noi oameni și înțelegem, doar că solidaritatea noastră ne costă anual zeci de mii de lei”, a mai adăugat Malcoci.
Astfel, anul trecut în spitalul raional Sîngerei au fost internate 50 de persoane neasigurate, care n-au putut plăti pentru serviciile medicale din simplu motiv că nu aveau bani. O parte dintre ei au avut nevoie de spitalizare, o altă parte însă aveau nevoie doar de acoperiș deasupra capului și de mâncare caldă.
Aceeași situație și la Spitalul raional din Leova. Medicul șef al instituției spune că anul trecut a cheltuit din bugetul spitalului peste 30 de mii de lei, pentru astfel de situații.
„În mare parte sunt oameni fără adăpost, dar sunt și persoane care văd spitalul ca un hotel unde te poți caza la un preț mic. Îi ținem la noi maxim trei zile, dar mai mult nu putem, pentru că paturile din spital sunt prevăzute pentru altceva. Avem un azil aici alături și îi mai trimitem acolo, dacă mai sunt locuri”, ne-a spus Ion Gușanu, medic șef la spitalul raional din Leova.
Directorul mai adaugă că banii cheltuiți pentru spitalizarea acestor pacienți nu sunt rambursați de nimeni. Instituția pur și simplu își asumă cheltuielile când ia o asemenea decizie. „Sunt banii spitalului pe care am putea să-i cheltuim pentru altceva, însă nu ne permitem să alungăm un om din spital când știm că nu are unde se duce sau nu are cine să-l îngrijească acasă. Nici pacienții din spital nu s-ar uita cu ochi buni la noi”, a mai afirmat Gușanu.
Sunt însă și pacienți care au și casă și familie, dar care totuși insistă să fie spitalizați, deși doctorii spun că nu este nevoie de acest lucru. E vorba despre pacienții cu maladii cronice.
„Spitalul nu este sanatoriu, însă unii pacienți anume așa văd lucrurile. Vin pentru tratament profilactic. Mai rău este că unii nu au poliță, dar insistă să fie internați. Anual cheltuim câteva zeci de mii de lei pentru spitalizarea pacienților care se „cazează” la noi în instituție”, a afirmat Roman Vasiliu, directorul Spitalului raional Nisporeni.
Managerul povestește că anul trecut a ținut în spital un pacient mai bine de trei luni. Doar jumătate dintre cheltuielile pentru spitalizare au fost rambursate. „Era un pacient fără familie. A avut un accident și nu putea să se îngrijească singur. Am avut o înțelegere cu Ministerul Sănătății și l-am ținut la noi în chirurgie trei luni de zile. Jumătate din cheltuieli nu le-a mai rambursat nimeni. Nu era din raionul nostru”, povestește directorul.
Amintim că Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2015, neadoptată până în prezent, creează dificultăți enorme managerilor instituțiilor medicale din Moldova. Pe lângă lipsa medicamentelor cu care se confruntă, se adaugă și datoriile pentru salarii și serviciile de întreținere. Acestea cresc constant din cauză că directorii sunt nevoiți să administreze toate treburile spitalicești cu bugete provizorii, valabile anului trecut. În consecință, unele spitale au înregistrat datorii de peste jumătate de milion de lei doar într-o singură lună.
█ Articole relaționate:
Vom plăti mai mult pentru polița medicală
Avocații, hotărâți să dea Ministerul Sănătății și CNAM în judecată, pentru discriminare
Guvernul a stabilit majorarea bugetului CNAM. Va crește însă și deficitul