Autor: Sorina Bujarov

Corupția din domeniul medical crește cu pași rapizi. Aproape 100 de persoane cu funcţii de răspundere domeniul sănătății au comis acte de corupție în ultimii doi ani, arată un raport al Centrului Național Anticorupție. Potrivit acestuia, printre dosarele de rezonanță figurează și cel al licitațiilor trucate, în care sunt cercetați peste 30 de funcționari din domeniul sănătății. Potrivit responsabililor de la CNA, corupția în sănătate poate fi prevenită, însă autoritățile din domeniu nu întreprind toate măsurile pentru ca acest lucru să se întâmple și la modul practic.

În 2014 au fost înregistrate 19 cazuri de corupție comise de către responsabili din domeniul ocrotirii sănătății. Numărul acestora a crescut de câteva ori în primele 11 luni ale acestui an, în total înregistrîndu-se 52 de cazuri. Printre ele se numără și dosarul licitațiilor trucate, care la începutul lunii aprilie a acestui an a zguduit comunitatea medicală.

„În cadrul investigaţiilor efectuate s-a constatat că ex-ministrul Sănătăţii, în complicitate cu şeful adjunct al Agenţiei Achiziţii Publice, precum şi şefi ai instituţiilor medico-sanitare publice din ţară, conducători din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare, prin depăşirea atribuţiilor de serviciu şi corupere, au organizat şi implementat o schemă de fraudare a 20 de licitaţii publice de achiziţionare a echipamentelor medicale şi consumabilelor în valoare de peste 150 milioane de lei, prin includerea în caietele de sarcini a caracteristicilor tehnice a utilajelor reprezentate de un agent economic concret, fapte soldate cu eschivări de la achitarea taxelor vamale şi delapidări în proporţii deosebit de mari”, se precizează în raportul CNA.

 Cine sunt oamenii-cheie din cele mai mari spitale. Ministerul Sănătății menține conflictul de interese

Acum, în dosar figurează 32 de învinuiţi, iar prejudiciul cauzat statului evaluat de experţi constituie 87,14 milioane de lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciului s-a aplicat sechestru pe bunurile învinuiţilor în valoare de aproape 15 milioane de lei.

În perioada 2014-2015, CNA împreună cu procurorii au transmis în instanţă 528 de dosare penale, în care figurează 664 de persoane. Dintre acestea, 9% vizează domeniul sănătății. În cifre ar fi vorba de puțin peste 70 de persoane.   

Responsabilii de la CNA susțin că sistemul de sănătate, alături de pacienți, continuă să fie „furați”, deoarece autoritățile din domeniu întârzie să implimenteze Strategia Anticorupție 2011-2015. Mai exact, Ministerul Sănătății ar întârzia să revizuiască Codul cadru de etică/ deontologic al lucrătorului medical şi farmaceutic, lucru inclus în punctul 58 al Strategiei.

„(…) Ministerul Sănătăţii nu prezintă rapoartele în corespundere cu Planul de Acţiuni al Strategiei Naționale Anticorupție 2011- 2015 şi nici indicatorii de performanţă. De asemena, nu este cooperant la insistenţa şi suportul oferit de Centru spre realizarea acţiunilor”, se precizează în raportul publicat recent.

În același document se constată că în 2015 moldovenii au dat cea mai multă mită doctorilor. Aceasta constituie aproape 1/3 din mita totală plătită tuturor instituțiilor publice. 

 

█ Articole relaționate:

 Veriga slabă a spitalelor din Moldova – Consiliul de Administrație. Este mai mult un organ de conducere fals, arată un studiu 

De ce schimbări are nevoie sistemul spitalicesc din Moldova - directorii spitalelor trebuie numiți în funcție de consiliile de administrație 

Reforma spitalicească – la ce capitole Moldova bate pasul pe loc. „Ministerul Sănătății subordonează procesul decizional și face uz de atribuții