Autor: Irina Papuc
Anul 2015 a fost unul al promisiunilor până a se transforma în unul al dezamăgirilor, cel puțin în Sănătate, unde reformele reale de care este nevoie urgentă, stagnează. Secții dotate de dializă, un bloc chirurgical nou la Urgență, salarii pentru medicinii rezidenți – sunt doar câteva dintre promisiunile pe care le-au făcut responsabilii din Sănătate pentru acest an, dar care au rămas literă moartă.
În acest an Republica Moldova ar fi trebuit să le ofere șansa la viață la cel puțin 500 de moldoveni care sunt dependenți de dializă. Centrele existente până acum, aproape toate concentrate în Capitală, au o capacitate infimă de a acorda servicii tuturor bolnavilor, iar calitatea dializei poate fi pusă la îndoială, din cauza filtrelor folosite. Fără ședințe suficiente de dializă însă acești oameni mor. La propriu, în chinuri inumane. Pentru a redresa situația Ministerul Sănătății a promis în nenumărate rânduri că vom avea centre performante de dializă, iar bolnavilor li se va asigura transportul și hrana până la spital și înapoi. Acest lucru a fost promis în 2014, dar și în 2015. Conform unui contract de PPP încheiat între Ministerul Sănătății și compania B.Braun & BB-Hämodialyse, aceasta din urmă se angaja să dea în exploatare în acest an cel puțin trei secții revonate din cele 7 existente. Contractul mai prevedea și construcția a alte cinci secții noi în cinci raioane.
Nimic însă nu s-a întâmplat până acum. În realitate nicio secție renovată nu funcționează din cauza diferitor blocaje. Totuși, reprezentanții companiei au dat asigurări că se fac investiții și că în curând am putea asista la lansarea cel puțin a unei secții renovate.
█ Câte legi a încălcat Guvernul şi cum a dus sistemul medical la pământ
La capitolul promisiuni neonorate trecem și salarizarea medicilor rezidenți. De fapt, aceștia își așteaptă salariile promise încă din 2013, însă din cauza mai multor blocaje legislative, dar și din lipsă de bani, tinerii doctori așa și suprviețuiesc cu o bursă de doar 900 de lei.
O altă promisiune a rămas și acordarea de proteze pentru bolnavii afectați de cancer și implanturi pentru femeile care au suportat mastectomii. Un proiect de lege, propus de deputatul Valentina Stratan, a fost votat încă în 2014, iar ulterior Legea Ocrotirii Sănătății a fost modificată, pentru a fi adusă în concordonanță cu noile prevederi. Din cauza lispei de bani însă problema a rămas nerezolvată.
Bolnavii de cancer din Moldova au auzit în ultimii ani de la autorități doar promisiuni. Și crearea unor servicii descentralizate și performante de radioterapie a rămas un vis frumos. După trei încercări de identificare a unui agent economic cu care să fie încheiat un PPP, Ministerul Sănătății a retras comunicatul de plasare a ofertei. Ulterior, deputații au argumentat că statul nu trebuie să implice privații în tratarea bolnavilor de cancer, întrucât un PPP urmărește întotdeauna profit. Mai mulți legislatori au solicitat în acest an ajutorul organizațiilor internaționale pentru a oferi suport în dezvoltarea serviciului de radiologie, dar lucrurile bat pasul pe loc.
Deși trebuia să devină demult realitate, sancționarea spitalelor care admit plăți neformale este, iarăși, o promisiune doar vociferată, însă nu și onorată. Amintim că partenerii externi au cerut Guvernului la începutul acestui an să implementeze mecanisme de sancționare a instituțiilor medicale care admit plăți neformale. Mecanismul trebuia să fie funcțional în maxim 12 luni.
„În contextul acordului cu Banca Mondială pe care îl avem în privința modernizării sectorului sănătății, sunt prevăzute și activități de elaborare și implementare a mecanismelor de stimulare a performanței spitalelor și sancționare pentru nereguli. Vor activa grupuri de lucru mixte, inclusiv organizații non-guvernamentale”, declara pentru Sănătate INFO Mircea Buga, fostul ministru al Sănătății. Totul continuă însă așa cum a fost – în instituțiile medicale se ia și se dă mită la greu și nimeni nu este pedepsit.
█ Ministerul Finanțelor a achitat parțial datoria față de CNAM
Tot partenerii externi solicitau la învestirea Guvernului să fie pus în aplicare în cel mult 100 de zile managementul comun al spitalelor din Chișinău. Nici aici nu avem cu ce să ne lăudăm, întrucât a existat doar o tentativă de a comasa într-un singur management Spitalul Republican de Traumatolgoie și Ortopedie și Spitalul de Boli Infecțioase Toma Ciorbă cu Institutul de Medicină Urgentă. Ideea a fost întâmpinată cu revolte din partea doctorilor, iar autoritatea nu a mai revenit la document, după ce a trecut etapa de dezbateri publice.
O altă promisiune a rămas și implementarea bunelor practici de distribuție pentru distribuitorii de medicamente. Un ordin semnat de fostul ministru al Sănătății prevedea implementarea acestora din acest an, însă ministrul Ruxanda Glavan a prelungit termenul de implementare până în iunie 2016, fără explicații.
Și șeful Direcției Municipale, Mihai Moldovanu, a rămas cu promisiuni neonorate. Una dintre ele este deschiderea unui Centru de andrologie, care urma să funcționeze din luna martie, în incinta actualei Maternități nr.2. Ulterior, Moldovanu a prezentat un plan de reorganizare a sistemului medical municipal în întregime, însă documentul a fost criticat și tentativele de reformare s-au oprit aici.
Tot la capitolul nereușite trecem și implementarea softului pentru medicina primară. Deși a costat 1 milion de euro, softul este aproape nefuncțional, iar sute de instituții medicale nu dispun de calculatoare suficiente. Ministerul Sănătății a creat deja două grupuri care trebuiau să evalueze sistemul și să vină cu propuneri, însă acestea nu au mai fost formulate și comunicate public. Amintim că softul trebuia să conțină printre altele dosarul electronic de sănătate, să permită programarea on-line la doctor. Acestea au rămas însă doar promisiuni neonorate.
█ Articole relaționate:
Situație fără precedent: „În ultimii 10 ani nu ne-am confruntat cu așa ceva”
Situație tot mai gravă. 400 de MILIOANE n-au mai ajuns la CNAM
Gaură de 300 de milioane de lei în bugetul CNAM. Valeriu Streleț: „Nu panicați societatea”