Autor: Parascovia Sula
Transplantul de organe în Moldova abia de prinde rădăcini. Asta deși chiar și țara vecină, România, este lider în Europa la aceste intervenții chirurgicale. Cei fără șanse la viață îi ajută pe cei care încă mai pot fi salvați. Țara noastră e la început de cale și poate din acest motiv lucrurile merg anevoios. Pe de o parte, avem o deficiență acută de donatori, pe de alta – încă mai trebuie puse la punct lucruri ce țin de organizare, legislație, personal, conștientizare, etc.
Carul s-ar mișca mai repede din loc, spun specialiștii, dacă în primul rând s-ar înțelege că pacienții care au ajuns în moarte cerebrală, dar au organele perfect sănătoase, le pot dona pentru a salva alte vieți.
Ei spun că moldovenii nu sunt pregătiți în primul rând moral să accepte donarea de organe, uneori sunt egoiști sau cel mai grav nu au încredere în sistemul medical, explică Cornelia Guțu-Bahov, coordonator de transplant la Spitalul Clinic Municipal „Sf.Treime”. Uneori, discuțiile cu rudele potențialilor donatori pot dura ore în șir, asta fiind cea mai grea sarcină.
„Noi încercăm să le aducem diverse argumente, dar mulți refuză. Refuză cei care cred în bârfe, în mituri, în informații eronate. Refuză cei care nu sunt alături, în clipele cele mai grele, când sunt depuse toate eforturile pentru a salva ruda lor.”
█ În Moldova va fi deschis un centru de instruire pentru doctorii implicați în transplanturi de organe
Din acest motiv, precizează coordonatorul, doar la Spitalul Municipal „Sf.Treime” numărul refuzurilor este în creștere – de la unul în 2014, la patru - în 2015, iar de la începutul acestui an deja sunt două.
„Până la etapa de convingere a rudelor este un întreg proces lung de comunicare. Acesta începe din momentul internării pacientului în secția de reanimare. Se fac toate eforturile posibile pentru a salva pacientul, iar rudele sunt martori la toate mișcările doctorului și ale personalului medical. Informația comunicată rudelor de către personalul medical trebuie să fie foarte accesibilă. Doar astfel putem avea mai mulți donatori. Din moment ce pacientul intră în moarte cerebrală el devine potențial donator. După ce se discută cu rudele și acestea acceptă să le ofere, pacientul devine donator de organe”, a adăugat medicul.
Situația se poate schimba și moldovenii pot deveni mai receptivi la problema donării de organe, dacă oamenii vor fi informați corect și constant despre avantajele transplantului și despre câți oameni pot fi salvați în schimb sunt de părere psihologii.
„Majoritatea nici nu încearcă să se gândească câte vieți pot fi salvate de către un singur donator aflat în moarte cerebrală. E vorba de minim 7. Pot fi transplantați rinichii, ficatul, pielea, corneea, inima. Abia când cineva dintre cei apropiați lor se află în stare critică, iar șansa de supraviețuire e doar transplantul - se petrece o schimbare nemaipomenită în gândirea și comportamentul oamenilor”, afirmă Veronica Calancea, psiholog la Spitalul Clinic Republican.
Ea mai spune că: „Oamenii ar trebui să se gândească că ar putea ajuta persoanele care stau în rând la transplant, că prin donare le-ar ușura suferința celor care așteaptă rândul pentru tratament prin dializă.”
Am încercat să vedem ce cred oamenii despre donarea de organe și cât de dispuși sunt să le doneze celor care au nevoie de ele. Surprinzător, însă majoritatea au fost receptivi. „Sunt de acord. După moarte eu nu voi avea nevoie de ele deja și dacă organele sunt bune, de ce să nu fie folosite?!”, „De ce nu? Nu-i o problemă, eu deja voi fi mort. Le-aș dona ca să salvez pe cineva”, „M-am gândit la chestia asta de multe ori. Și am ajuns la concluzia că aș fi de acord, dacă eu nu mai pot supraviețui, atunci să fac pe altcineva fericit”, „Cred că nu. Nu pot să spun acum de ce. Poate din cauza ca familia mea sa nu fie afectată din cauza dezmembrării corpului meu”.
█ Omul care a salvat două milioane de bebeluși, donând sânge de o mie de ori
Că lucrurile nu sunt încă bine puse la punct în domeniul transplantului din Republica Moldova se vede și din faptul că puținele spitale acreditate pentru donare de organe încă nu dau un rezultat eficient.
„Inițial a fost adoptată o strategie de dezvoltare de a avea centre de înaltă performanță, care să fie bine pregătite și abia apoi să ne extindem. La moment, sunt patru spitale acreditate în Chișinău. Pentru ca un spital să fie acreditat pentru donare de organe trebuie să aibă echipamentul pentru diagnosticare a donatorului și menținerea lui în moarte cerebrală, precum și personal calificat. Deocamdată, aceste spitale sunt suficiente. Este necesar ca aici lucrurile să fie bine puse la punct și să servească exemplu pentru celelalte”, a precizat Igor Codreanu, directorul Agenției de Transplant.
Datele Agenției de Transplant arată că în lista de așteptare pentru transplant de organe sunt înscriși 122 de pacienți care au nevoie de cornee, 73 de pacienți care au nevoie de un ficat nou, 42 de bolnavi au nevoie de alți rinichi și trei pacienți – de transplant de inimă.
Anul trecut în Republica Moldova au fost doar cinci donatori de organe, în comparație cu 11 în 2014.
De curând, Agenția Națională de Transplant a lansat și o campanie de informare privind beneficiile transplantului de organe, cu genericul „Am primit un organ şi asta mi-a salvat viaţa”. Scopul acestei acțiuni este schimbarea atitudinii oamenilor față de transplantul și donarea de organe.
█ Articole relaționate:
Moldoveanul care a devenit donator de organe la nici 30 de ani. „Dacă poți salva o viață, fă-o”
Un donator de organe din Moldova a salvat trei vieți, în doar două zile
Un moldovean și-a donat organele, pentru a salva mai multe vieți