Autor: Parascovia Sula
Presiunile părinților cu privire la alimentația copiilor din școli și grădinițe se pare că dau roade. Autoritățile au decis să lanseze un proiect pilot de modificare a meniurilor din instituțiile școlare și preșcolare. Totodată, specialiștii din cadrul Ministerului Educației își mai propun să majoreze contribuția financiară atât a statului, cât și a părinților, pentru ca alimentația copiilor să fie mai variată și mai calitativă. Aceste soluții sunt, deocamdată, la nivel de discuții, iar responsabilii din grupul de lucru creat de Guvern, nu pot spune cum anume vor fi puse în practică.
Proiectul pilot va fi pus în aplicare în școlile și grădinițele din sectorul Botanica, iar la sfârșitul anului vor fi trasate liniile și făcute concluziile.
„Vom face inspecții, sondaje, dar vom și încerca să experimentăm noi modele de meniuri la grădinițele și școlile sectorului Botanica. Ulterior, vom vedea care sunt avantajele, precum și neajunsurile la grădinițe. La școli, vom propune autorităților să treacă la o alimentație de tip suedez, deoarece am analizat mai multe avantaje ale acestui model, mai ales că elevii pot să aleagă ce doresc să mănânce”, a spus pentru Sănătate INFO, Valentin Crudu, șeful Direcției învățământ preuniversitar.
Autoritățile nu exclud că vor mări contribuția financiară a statului, dar și a părinților, pentru ca meniurile să fie mai variate, dar și mai calitative. Deocamdată nu se cunoaște cu cât ar putea spori costul zilnic al alimentației per copil. În prezent, pentru hrana unui copil de grădiniță sunt cheltuiți zilnic 18 lei și 70 de bani, iar pentru un elev de clasele primare - 10 lei . Contribuția statului este de 67%, iar a părinților – de 33 la sută.
„Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a furniza soluții, precum și a căuta posibilități de majorare a cuantumului achitat de stat și poate de către părinți, pentru alimentația din grădinițe și școli, dar și revederea normelor sanitar-igienice”, mai spune Valentin Crudu.
Proiectul pilot mai prevede și angajarea unor specialiști în alimentație publică, care ar monitoriza buna desfășurare a experimentului. „În instituțiile de învățământ nu există personal calificat care s-ar ocupa de varietatea produselor. De aceea, când vom aplica proiectul pilot în sectorul Botanica, ne vom gândi să avem un tehnolog în alimentația publică, care să urmărească toate procesele. De asemenea, poate vom găsi un nutriționist, care va fi interesat să ne ajute în stabilirea corectă a meniurilor și a produselor pe care urmează să le primească copiii. Ne propunem să venim cu alte abordări, decât cele șablon pe care le avem în Moldova”, a mai adăugat Crudu.
Dacă va da roade în sectorul Botanica, atunci proiectul urmează să fie extins în toate instituțiile de învățământ școlare și preșcolare din municipiu. Deși este doar la nivel de discuții, autoritățile planifică să introducă aceste schimbări la nivel național, doar că nu se știe cum anume. Și asta pentru că în sate, primăriile sunt cele care alocă bani și achiziționează produsele alimentare pentru hrana copiilor.
█ Nemulțumirile cresc. Părinții cer eliminarea crenvurștilor din meniul copiilor de la grădinițe
Între timp, în urma valului de nemulțumiri cu privire la carnea procesată folosită în alimentația copiilor din grădinițe, responsabilii de la Direcția Generală Educație, Tineret și Sport (DGETS) din Chișinău spun că majoritatea instituțiilor preșcolare au renunțat deja la controversații crenvurști.
„În sectorul Râșcani sunt patru grădinițe, la care părinții mai vor crenvurști, dar și la Botanica sunt câteva. Sectoarele Ciocana, Buiucani și Centru s-au dezis deja de crenvurști”, a spus Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, directorul DGETS a Capitalei.
Înainte de a lua această decizie, în toate grădinițele din Chișinău au fost efectuate sondaje interne printre părinți. Aceștia s-au putut da cu părerea dacă sunt sau nu de acord ca micuții lor să fie hrăniți cu crenvurști.
„Începând cu 1 aprilie, în grădinițele de la Ciocana nu se mai livrează crenvurști, deoarece am avut contract doar pentru trei luni, până la sfârșitul lui martie. Din sondajele realizate în grădinițe 82 la sută dintre părinți spun că nu sunt împotriva crenvurștilor, dar am discutat cu un grup de părinți care insistă ca aceste produse să fie scoase din alimentația copiilor și pentru a evita probleme am decis să nu mai achiziționăm”, a spus Lilia Babuc, șeful DGETS, sectorul Ciocana.
„Din 2016, în grădinițele sectorului Centru nu mai livrăm crenvurști. Așteptăm ca specialiștii în sănătate publică să ne spună concret, dacă se permite sau nu. Până atunci nu vom achiziționa crenvurști”, susține și Ala Vîrlan, șeful DGETS, sectorul Centru.
„Din 33 de grădinițe, 17 mai consumă crenvurști o dată pe săptămână. Noi avem contract cu o companie producătoare de crenvurști și el se finalizează la 20 mai. Am făcut un sondaj în rândul părinților și la grădinițele unde ei au vrut crenvurști le furnizăm, unde nu – nu. Noi niciodată nu am dat anumite produse fără acceptul părinților. În sectorul nostru, de la bun început crenvurștii nu erau o clauză obligatorie, se dădea doar acolo unde era cerere”, a menționat și Anatol Ivanu, șeful DGETS, sectorul Botanica.
Vom preciza că săptămâna trecută un grup de părinți din Capitală a lansat o petiție online prin care cereau interzicerea cărnii procesate în alimentația copiilor din grădinițe și școli. Plângerea a adunat peste o mie cinci sute de semnături.