Autor: Parascovia Sula
Calitatea alimentației în școli și grădinițe depinde foarte mult de resursele financiare pe care le alocă anual Ministerul Finanțelor școlilor și grădinițelor, nicidecum de meniurile propriu zise. Responsabili de la Centrul Național de Sănătate Publică afirmă instituția care împarte banii publici ar oferi prea puține resurse pentru a le putea oferi micuților produse sănătoase și de calitate. În altă ordine de idei, responsabilii de la CNSP recunosc că în Moldova nu există nici standarde care ar stabili reguli de alimentație și nutriție clare pentru elevi și copiii de la grădiniță, iar ghidurile în bază cărora se fac meniurile sunt vechi de peste un deceniu. Tocmai din acest motiv grupul de lucru, care trebuie să elaboreze meniurile pentru toate instituțiile școlare și preșcolare din țară, au la dispoziție două luni ca să vină cu propuneri.
În cadrul unei emisiuni la Publika TV specialiștii au recunoscut că ghidurile care stabilesc standardele de alimentație ale copiilor sunt vechi de 13 ani. Totodată, crenvurștii și carnea procesată a fost introdusă în meniuri cu acordul Centrului Național de Sănătate Publică și respectiv a Ministerului Sănătății, prin urmare nu e clar de ce s-au revoltat atât de mult pe lucruri care chiar ei le-au acceptat, a declarat Viorica Pelivan, metodist în învățământul preșcolar la Direcția Generală Educație Tineret și Sport din Chișinău. „În anumite broșuri cu recomandări, elaborate de Ministerul Sănătății, nu sunt interzise salamurile mai joase de categoria a doua. De asemenea, pe baza acelorași broșuri, care au 13 ani, s-au elaborat meniurile model de acum”, a declarat Viorica Pelivan. Discuțiile pe maginea calității alimentației copiilor s-au aprins după ce mai mulți părinți s-au revoltat pe faptul că micuții lor sunt alimentați nesănătos și că meniurile sunt învechite.
█ Crenvurștii nu vor mai fi oferiți copiilor de la grădinițe și școli. Autoritățile sunt surprinse
„Noi, astăzi, nu avem documente care ar stabili principiile de alimentație și nutriție. Acum, nu mai putem vorbi de aceeași alimentație precum 15 ani în urmă. Astăzi, deja abordăm problema nutriției versus starea copiilor”, a declarat și Iurie Pânzaru, directorul Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP).
Alți specialiștii de la Sănătate Publică spun că problema nu ar fi atât în meniurile aprobate, ci mai degrabă în banii alocați pentru procurarea produselor. Din punctul acesta de vedere, resursele alocate de Ministerul Finanțelor sunt insuficiente. Ultimul model de meniu pentru elevi și copiii de la grădiniță a fost schimbat în 2013.
„Cred că este mai mult o problemă financiară. Noi, în fiecare an înaintăm Ministerului Educației și Autorităților Publice Locale propuneri pentru îmbunătățirea alimentației copiilor. Ultimele meniuri au fost schimbate în 2013. Am creat un model pentru grădinițe și școli, dar nu înțelegem de ce în unele școli copii sunt alimentați mai bine, dar în altele nu. Problema făinoaselor, grăsimilor, zaharurilor în exces persistă în ultimii ani. Noi propunem schimbări, dar responsabilii de la Ministerul Finanțelor spun că nu sunt suficienți bani și respectiv batem pasul pe loc. Acum, lucrăm pentru a face și mai multe schimbări și sperăm să ne reușească”, a declarat pentru Sănătate INFO Mariana Tutunaru, șeful secției Sănătatea copiilor și a tinerilor din cadrul CNSP.
█ Meniuri noi în școli și grădinițe. Autoritățile pregătesc un proiect pilot
La rândul său, Dragoș Vicol, expert în politici educaționale afirmă că atâta timp cât nu vor fi create standarde de calitate pe care trebuie să le respecte agenții economici care câștigă licitațiile de livrare a produselor alimentare în instituțiile școlare și preșcolare, toate aceste schimbări riscă să se transforme doar în vorbe goale.
„Legislația noastră ar trebui modificată. Acum, se acordă prioritate agentului economic care oferă cel mai mic preț. Deseori acordarea celui mai mic preț nu asigură calitatea. Această divizare trebuie să aibă la bază un standard de calitate, care ar trebui să prevadă ce trebuie să conțină un coș minim de alimentare sănătoasă (prezența vitaminelor, fibrelor, caloriilor), a spus Dragoș Vicol, expert în politici educaționale.
Un alt aspect al problemei abordat de specialiști ține de completarea personalului de la grădinițe și școli cu lucrători medicali, bucătari, dar și tehnologi și nutriționiști. De asemenea, aceștia au mai afirmat că trebuie revăzută și alocația zilnică pentru alimentație, pentru că cea de acum, este prea mică pentru a asigura un nivel optim de substanțe nutritive.
„Ar fi bine că măcar în regiuni, dacă nu în fiecare instituție, să fie un nutriționist și un tehnolog responsabil de prepararea bucatelor. Meniurile ar trebuie mai des diversificate. Pentru aceasta și costurile ar fi altele. 18 lei și 70 de bani care sunt pentru alimentația copiilor, nu acoperă nici pe departe norma naturală prevăzută pentru un copil per zi. În urma unor calcule, aceasta ar fi de 32 de lei zilnic”, a mai a adăugat Viorica Pelivan.
Vom preciza că discuțiile privind problema alimentației în grădinițe și școli au început în luna februarie când un grup de mămici a alertat autoritățile, susținând că micuții lor mănâncă nesănătos. De asemenea, părinții au lansat și două petiții în care au cerut excluderea cărnii procesate din meniuri. În urma acestor nemulțumiri, a fost creat un grup de lucru care trebuie să elaboreze timp de două luni meniuri noi pentru alimentația copiilor din școli și grădinițe în toată țara. Acesta ar trebui să pună accent pe mai multe fructe și legume. Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova activează 1453 de grădinițe, frecventate de peste 145 de mii de copii.