Autor: Natalia Nicoreanu
Debursare cu scântei. Raportul auditului, realizat de Curtea de Conturi asupra proiectului finanțat de Banca Mondială, ce ține de modernizarea sectorului sănătății, a provocat discuții aprinse la ultima ședință. Deși Ministerul Sănătății se laudă cu rezultatele înregistrare în acest domeniu și anunță că Banca Mondială a debursat deja banii pentru indicatorii stabiliți pentru acest an, unii membri ai Curții de Conturi au pus la îndoială veridicitatea cifrelor și informațiilor prezentate.
Potrivit auditorilor, verificările au fost efectuate la solicitarea Ministerului Sănătății, în conformitate cu termenii coordonați cu Banca Mondială. Auditul a vizat doi indicatori de performanță – „reducerea numărului de externări anuale din spitale după îngrijiri acute la 100 persoane” și „reducerea numărului de paturi spitalicești pentru îngrijiri acute". Acești indicatori se regăsesc în lista celor zece înaintați de Banca Mondială pentru ca Moldova să primească creditul total de 30,8 milioane de dolari pentru dezvoltarea întregului sector de sănătate. Pentru îndeplinirea acestor doi indicatori, organizația internațională a promis să deburseze 7,7 milioane de dolari.
Verificările, care au durat timp de o lună au fost efectuate la Ministerul Sănătății și în 14 spitale din țară, selectate în mod aleatoriu de către Banca Mondială. Echipa de audit a ajuns la concluzia că autoritatea în sănătate și-a îndeplinit angajamentele asumate și poate obține banii de la Banca Mondială și anume - s-a redus numărul de externări anuale după îngrijiri acute la 100 de persoane, atingând nivelul de 15,1, comparativ cu 17,6, cât era în anul 2011. Totodată, s-a constatat că s-a micșorat numărul de paturi spitalicești pentru îngrijirile acute până la 14,1 mii, față de 17,6 mii câte erau acum patru ani.
Cifrele și concluziile pozitive ale raportorului nu l-au convins însă pe vicepreședintele Curții de Conturi, care susține că aceste date ar fi incorecte și asta, pentru că sunt raportate la numărul populației de acum patru ani.
„Dacă numărul externărilor sunt reale, și eu vreau să cred că sunt reale - 600 -500 de mii, raportat la numărul persoanelor care nu pot fie externate, e vorba de un milion de oameni care nu sunt în țară, cum putem să vorbim de cota asta de 17-15? Eu nu pot să mă expun asupra deblocării, în condițiile în care mi se aduc astfel de cifre, iar cifrele sunt strigătoare. Prin calculul pe care dvs îl prezentați de fapt, formula o determinați la numărul de oameni care în Republica Moldova de facto nu sunt. Și atunci cum pot să cred în aceste date? Dvs ce-ați făcut acolo? Trebuia să veniți cu niște formule și niște probe cu care să mă convingeți că cifrele astea sunt corecte”, a declarat indignat vicepreședintele Curții de Conturi, Tudor Șoitu.
„Noi nu suntem în drept să ne expunem asupra corectitudinii, cât de corect au fost incluși acești indicatori. Sunt de acord cu dvs. Și eu ca cetățean al Republicii Moldova mi-aș dori să aflu rezultatele recensământului care a fost efectuat în 2014. Din considerentul că în protocolul de evaluare este stipulat că datele ce țin de numărul total al populației va fi identificat în baza datelor Biroului Național de Statistică pentru anul corespunzător, o astfel de cifră noi am inclus și am calculat această valoare”, a fost răspunsul raportorului Mariana Spoială.
Tudor Șoitu susține însă că cifrele prezentate în raport sunt departe de a fi corecte. „Eu ce trebuie să înțeleg? Cu mâinile Curții de Conturi se dorește debursarea resurselor respective. În momentul în care Biroul Național de Statistică va declara de exemplu două milioane 700 de mii de oameni sau două milioane 600 de mii și cifrele acestea nu vor fi conforme, atunci cine se va face vinovat? Reiese că noi suntem atât de lucizi și ceea ce trebuia să facem în patru ani am reușit într-un an. Nu s-a găsit o altă modalitate de apreciere a altor indicatori, astfel încât ei să fie credibili și pentru Banca Mondială, și pentru cetățeni, și pentru Curtea de Conturi? Noi ca instituție trebuie să dăm curs, spunând că totul este perfect, dar eu nu văd nicio normă că ar fi perfect. Nu vreau să mă trezesc la un moment dat, că noi de fapt, nu am avut dreptate”, a adăugat Șoitu.
În discuțiile reprezentanților Curții de Conturi a intervenit și reprezentantul Băncii Mondiale care a ținut să precizeze că proiectul respectiv a fost elaborat în anul 2013 și a fost semnat în iulie 2014, iar datele privind numărul populației au fost indicate cele existente în acea perioadă.
„Cifra de bază a fost luată din anul 2012 - trei milioane și 500 de mii de persoane și ca să asigurăm durabilitatea calculului acestui indicator noi trebuie să luăm în considerație populația existentă. Mai ales că alte date oficiale nu există. Din discuțiile din ultimele câteva luni, am hotărât să nu reținem debursarea doar din motivul că Biroul de Statistică nu a făcut publice datele recensământului. Odată ce aceste date ar exista, noi am putea recalcula, dar reieșind din faptul că deja proiectul a ajuns în vizorul proiectelor cu debursare foarte joasă, noi nu putem să permitem să reținem finanțarea. Mai mult decât atât, Bugetul de Stat este lipsit de bani care sunt atât de necesari. Noi am prognozat pentru acești doi indicatori să debursăm 7,7 milioane, dar anul acesta noi avem 6,9 milioane” sunt informațiile expuse de Irina Guban reprezentantul Băncii Mondiale prezentă la ședință.
La rândul său, președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean, s-a întrebat dacă nu cumva prin reducerea numărului de externări a cazurilor acute, pacientul este cel care are de suferit. „Nu există pericol în detrimentul pacienților? Pe mine mă interesează una: pacienții cu maladii acute nu sunt cumva externați înainte de termen, tratamentul este dus la bun sfârșit? Ca să nu fie o grabă pentru acești indicatori, dar până la urmă în detrimentul populației”, a fost întrebarea lui Serafim Urechean.
„Sigur că nu! Necesitățile populației sunt la baza calculului întregului volum de asistență medicală și în niciun caz această reducere nu va limita accesul populației la asistența medicală. Altceva este că, costul pentru îngrijiri cronice și cele acute este altul și era foarte important de divizat aceste două domenii”, a fost răspunsul viceministrului Sănătății, Oleg Creciun.
Vicepreședintele Curții de Conturi, Tudor Șoitu este de părere că înainte de a reduce numărul de paturi pentru tratamentul cazurilor acute, ar fi bine ca Ministerul Sănătății să se preocupe de reducerea riscurilor de îmbolnăvire. „Dle vice-ministru, eu înțeleg doleanțele Ministerului Sănătății, dar fiți de acord cu mine. Nu prin ordin al Ministerului se reduc numărul de paturi, dar prin lipsa pacienților care au nevoie de aceste paturi. Aceste probe dacă le-ați fi avut, iar Curtea de Conturi ar fi verificat corectitudinea acestor probe, că nu aveți nevoie de paturi și le reduceți, asta ar fi fost corect. Atunci când prin ordin reducem numărul de paturi și majorăm mortalitatea în Republica Moldova, mă iertați vă rog. Haideți să fim oameni serioși”, a declarat în replică Tudor Șoitu.
Și directorul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a venit cu unele precizări. Dumitru Parfentiev a spus că, de fapt, s-a redus și numărul cazurilor acute, iar asta s-a întâmplat și datorită medicinei de familie. Totodată, Parfentiev susține că în Moldova durata medie de spitalizare este mai mare, comparativ cu alte țări.
„A crescut eficiența asistenței medicale primare. S-au introdus indicatori de performanță pentru asistența medicală primară, s-a majorat numărul medicamentelor compensate și în cazul acesta este important de a preveni boala, ca persoana să nu ajungă la spital. Durata medie de spitalizare în Moldova este de peste șase zile, deși nu e un secret mare că a treia a patra zi persoanele pleacă seara acasă, dar CNAM achită costul deplin al spitalizării. În alte țări patru zile e durata medie de spitalizare. Vorbesc aici pentru a crește calitatea actului medical, pentru a redistribui banii din spitale spre alte zone care ajută persoanelor ca să nu vină în spital”, a fost reacția directorului CNAM.
Potrivit reprezentantului Băncii Mondiale, scopul acestui audit pentru instituție este de a confirma că datele raportate de Ministerul Sănătății sunt veridice, iar în rezultat să poată fi efectuate debursările la buget. „Vreau să menționez că din motivul fluctuației cursului SDR vizavi de dolarul SUA și deplasării eficacității proiectului, deja sunt pierderi în valoarea proiectului. Banca Mondială în continuare va purta discuții cu Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări Medicale pentru ca reforma spitalicească să fie cu adevărat una potrivită necesităților populației, mortalității, morbidității”, a încheiat reprezentantul Băncii Mondiale.
Într-un final, după mai bine de o oră de dezbateri și deliberări, membrii Curții de Conturi au decis, cu ușile închise, că Ministerul Sănătății a îndeplinit cei doi indicatori verificați de auditul Curții și astfel va putea primi partea de bani promisă de Banca Mondială. Zilele trecute, pe pagina web a ministerului, a fost publicat un comunicat în care se spune că Banca Mondială deja a debursat 138 de milioane de lei sau 4.982 mii DST (Drepturi Speciale de Tragere) pentru a continua reformele în sistemului de sănătate în anul 2016. „Acest lucru a fost posibil după ce Curtea de Conturi a realizat un raport de audit, care a demonstrat că Ministerul Sănătății a înregistrat rezultate de performanță în cadrul Proiectului „Modernizarea sectorului sănătăţii din Republica Moldova”, finanțat de Banca Mondială”, scrie în comunicat fără să fie pomenite divergențele observate de conducerea Curții de Conturi.
█ Articole relaționate:
Ministerul Sănătății evită să spună dacă softul pentru medicina primară activează conform Legii
Avertizare pentru Guvern. FMI, nemulțumit de politica bugetar-fiscală din țara noastră