Autor: Sorina Bujarov
Reprezentanții Fondului Monetar Internațional avertizează autoritățile de la Chișinău că politica bugetar-fiscală a țării nu este axată pe sprijinirea activităților economice interne, prin urmare nici pe suplinirea bugetului de stat. Dimpotrivă, experții internaționali susțin că politica fiscală a statului este una limitată, din acest motiv autoritățile trebuie să elaboreze un document capabil să consolideze bugetul țării, astfel încât aceasta să se poată dezvolta. Declarațiile au fost făcute de reprezentanții delegației FMI care s-au aflat în vizită la Chișinău, la sfârșitul lunii februarie.
„Politica fiscală este limitată în capacitatea sa de a sprijini activitatea economică internă. Cel puțin așa se întâmplă acum, înainte ca noul Guvern să elaboreze o nouă politică fiscală, care să fie capabilă să consolideze bugetul de stat, astfel încât statul să poată urma agenda de dezvoltare a țării”, a declarat Ivanna Vladkova Hollar, șeful delegației misiunii FMI, care a vizitat Moldova la sfârșitul lunii februarie.
Într-un comunicat remis presei, reprezentanții FMI au declarat că discuțiile cu autoritățile din Moldova vor fi reluate peste o lună, timp în care responsabilii de la Chișinău vor trebui să intervină în direcțiile problematice din sectorul financiar-bancar, dar și să elaboreze mai eficient și în cele mai mici detalii politicile preconizate.
Avertizările organizației internaționale vin la scurt timp după ce și mai multe ong-uri din țară au atenționat Guvernul și instituțiile internaționale acreditate la Chișinău despre faptul că, de exemplu, politica accizării propusă de Ministerul Finanțelor nu este una eficientă. Adică autoritățile nu folosesc toate pârghiile pentru a spori acumulările la buget. Mai exact, ong-iștii se refereau la propunerile Ministerului Finanțelor privind accizele la țigări, care, potrivit documentului propus pentru dezbateri publice la sfârșitul lunii ianuarie ar urma în acest an să fie doar ajustate la rata inflației.
█ Miliarde în bugetele de stat, obținute din accizele la țigări. Nu și în Moldova
În scrisoarea adresată premierului Pavel Filip, dar și reprezentanțelor internaționale acreditate în Moldova societatea civilă susține că deși Guvernul și-a luat angajamentul în nenumărate rânduri ca taxele pentru tutun să fie majorate treptat, așa cum s-a întâmplat în majoritatea țărilor din regiune, acesta în mod deliberat nu folosește toate pârghiile interne de a acumula bani la buget. „Diminuarea în termeni reali, față de anul 2015, a veniturilor la buget din accizarea țigărilor confirmă această presupunere a noastră”, se precizează într-o scrisoare publică, semnată de 21 de ONG-uri din țară.
Experții în finanțe trag și ei un semnal de alarmă și spun că valoarea accizelor propusă pentru țigări este prea mică, iar acest lucru contravine mai multor promisiuni asumate de Republica Moldova. „Avem anumite înțelegeri din Acordul de Asociere vizavi de politica accizelor la țigări. Însă, în ultimii doi ani Guvernul a făcut exact invers decât înțelegerile avute cu partenerii de dialog. Deci, sunt anumite portițe deschise pentru anumite grupuri de interese care trebuie închise și, respectiv, vor aduce și mijloace adiționale la buget în perioada aceasta de 3-6 luni, până încep cu adevărat discuțiile cu FMI”, a declarat pentru Europa Liberă Veaceslav Negruță, expert în economie și fost ministru de Finanțe.
Vom preciza că în timp ce țările din regiune acumulează miliarde în bugetul de stat doar din accizele la țigări, Ministerul Finanțelor de la Chișinău a propus în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2016 ca taxele la tutun să fie doar ajustate, ceea ce potrivit experților nu înseamnă majorarea reală, ci doar una nominală.
Mai exact, conform proiectului politicii bugetar-fiscale propus pentru dezbateri publice încă la sfârșitul lunii ianuarie, pentru acest an accizele la țigări se propune să fie de 220 lei taxa fixă pentru o mie de țigarete și 17% valoarea adăugată.
Pentru țigările fără filtru cota fixă se propune 60 lei per 1.000 de bucăți. Asta în timp ce în 2015 accizele la țigările cu filtru erau de 200 lei per 1.000 țigarete și 18% advalorem, iar pentru cele fără filtru – 50 lei per 1.000 de țigări.
Vom preciza că potrivit Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Guvernul și-a luat angajamentul să apropie treptat ratele accizelor la produsele din tutun până la 90 de Euro pentru 1.000 de bucăți de țigări, până în 2025. De altfel, aceiași condiție i-a fost impusă și Ucrainei, care deja al treilea an consecutiv mărește rata accizelor la tutun cu până la 40%. Astfel, anul trecut țara vecină a reușit să adune peste 22 de miliarde de grivne doar din taxele la tutun. În Moldova însă, proiectul politicii bugetar-fiscale nu apropie cota accizelor la țigări pentru anul 2016 nici până la nivelul care să elimine riscul de contrabandă din această țară, deoarce există o diferență de preț de aproximativ 15% dintre prețul țigărilor din țara vecină prețul țigărilor vândute în Moldova.
Amintim că majorarea accizelor la tutun se numără printre condițiile impuse de Banca Mondială, pentru ca Republica Moldova să poată beneficia de un credit de 31 de milioane de dolari, pentru modernizarea întregului sistem de sănătate. Dintre aceștia, peste 2,7 milioane de dolari ar urma să fie acordați pentru reducerea consumul de tutun în rândul moldovenilor. Pentru a primi acești bani, Moldova trebuie să reducă cu un procent prevalența fumatului printre persoanele adulte, chiar din al doilea an de la aprobarea Legii Antitutun. Iniția, pentru a obține această performanță autoritățile ar putea primi peste 1,6 milioane de dolari, iar la a doua etapă Banca Mondială ar mai putea oferi un credit în valoare de 1,4 milioane de dolari. Asta în cazul în care autoritățile ar reduce cu 4% numărul fumătorilor adulți.
█ Articole relaționate:
Proprietarii de restaurante povestesc cum s-au adaptat mai ușor la legea antitutun