Redactor: Parascovia Sula

Subiectele legate de sănătate, în mod speciale cele despre erorile medicale au provocat întotdeauna discuții aprinse și în contradictoriu. Pe de o parte pacienții caută să demonstreze că doctorul a greșit, iar pe de alta – medicul caută să se apere și să demonstreze contrariul. În Moldova, despre malpraxis, pentru că acesta este termenul folosit în medicină, se vorbește mai frecvent în ultima vreme, dar nu suficient ca să fie înțeles de toată lumea. Chiar și juriști, care să se ocupe de cazurile de malpraxis, pot fi numărați pe degete. Cei care însă au studiat domeniul încearcă să explice în detalii ce înseamnă malpraxis și cum poți să demonstrezi greșeala medicală a unui doctor. Astfel ei spun că malpraxis-ul reprezintă o greșeală, ori neglijență profesională care putea fi evitată și care a avut drept rezultat vătămarea sănătății, a integrității corporale sau chiar pierderea vieții pacientului.

Avocatul, Corina Oprea scrie pe Bizlaw că În Republica Moldova, în lege lipsește termenul care ar defini malpraxisul medical. Mai mult, nu există o legislație specifică în acest domeniu care să stabilească și să reglementeze răspunderea civilă a instituțiilor medicale sau a medicilor și asistenților medicali. Iar pentru a fi stabilit cazul de malpraxis, este necesar ca în instanța de judecată să se facă dovada greșelii.

Spre exemplu în Legea privind drepturile și responsabilitățile pacientului, nr. 263 din 27 octombrie 2005 veți găsi termenul de „eroare medicală”. Potrivit acestei norme legale, eroarea medicală reprezintă: „activitatea sau inactivitatea conștientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătății pacientului din imprudență, neglijență sau lipsă de profesionalism”.

 Spitalul Medpark, obligat și de a doua instanță să plătească despăgubiri familiei Berari de peste un milion de lei 

Cadrul normativ unde puteți găsi prevederi referitoare la erori medicale :

  • Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28.03.1995,
  • Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului nr. 263-XVI din 27.10.2005,
  • Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005,
  • Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico- științifice și medico-legale nr. 1086 din 23.06.2000,
  • Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008,
  • Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002,
  • Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225 din 30.05.2003,
  • Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002,
  • Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122 din 14.03.2003,
  • Codul-cadru de etică al lucrătorului medical și farmaceutic.

Aceste acte normative îți oferă elementele juridice necesare pentru a înțelege cum este organizat și cum funcționează sistemul malpraxis-ului medical în baza principiului probării greșelii.

Legea ocrotirii sănătății, nr. 411 din 28 martie 1995, la art. 14 alin. (3) prevede:  „Lucrătorii medico-sanitari și farmaceutici poartă răspundere pentru incompetența profesională și încălcarea  obligațiunilor profesionale, conform legislației în vigoare” . Însă o sancțiune precisă sau acțiuni clare ce definesc eroarea medicală nu sunt prevăzute.

Un accent necesar: Malpraxisul este o greșeală neintenționată (involuntară, inconștientă) a medicului. Însă, definiția prin lege a erorii medicale stabilește că aceasta este o greșeală conștientă a lucrătorului medical, ceea ce aruncă soluția în domeniul penal.

 Doi doctori din Chișinău, sancționați cu o mustrare, pentru că ar fi tratat neglijent un pacient. În consecință, acesta a murit 

În continuare vedeți care sunt acțiunile pentru care personalul medical și/sau instituția medicală răspund și cum procedăm ulterior. 

Personalul medical răspunde pentru:

  • prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament;
  • prejudiciile ce decurg din nerespectarea confidențialității, consimțământului informat și obligativitatea acordării asistenței medicale;
  • prejudiciile produse prin depășirea limitei competenței.

Ce poate face pacientul care se consideră victima unui caz de malpraxis?

  1. Rațional ar fi să vă adresați către instituția medicală cu o plângere/reclamație în care să descrieți problema ce va fost creată și prejudiciile pe care le-ați suferit. Acest pas nu este obligatoriu. Puteți să vă adresați direct în instanța de judecată.
  2. Vă recomandăm să acumulați cât mai multe probe înainte de a depune plângerile corespunzătoare. Drept exemplu: certificate medicale, chitanțe ce atestă serviciul medical de care ați beneficiat, copii din cartela medicală (ca să puteți evita eventuale corectări), să efectuați o investigație medicală în cadrul altei instituții prin care să se constate greșeala medicului sau asistentului medical.
  3. Pentru a fi constatată abaterea disciplinară a lucrătorului medical, vă adresați Comitetului de etică, instituit în cadrul instituțiilor medico-sanitare.

 

Citiți materialul integral pe Bizlaw.md.

 

 Articole relaționate:

Ce spun juriștii și autoritățile din Moldova despre consultațiile medicale de la distanță. „Părinții ar putea fi trași la răspundere pentru neglijență în tratament” 

Cum instituțiile publice pierd pacienți, în favoarea privaților, din cauza atitudinii medicilor 

Inna Soţchi, avocat: „Din experienţa mea, în toate cazurile de malpraxis am constatat înscrieri dubioase în cartelele medicale”