Autor: Natalia Nicoreanu/ Elena Cioina
În acest week-end, Ruxanda Glavan a împlinit un an de când a devenit ministru al Sănătății și se află la conducerea acestei instituții publice. Spre deosebire de alți miniștri, care de regulă organizau conferințe de presă, pentru a-și prezenta rapoartele, iar jurnaliștii aveau posibilitate să-i adreseze diverse întrebări, Ruxanda Glavan a preferat să înregistreze un filmuleț pe care l-a postat pe internet. În el, demnitarul face o trecere în revistă a tuturor realizărilor din acest an și abia spre final, ca printre altele, vorbește și despre nereușite.
Așadar, în primul rând Ruxanda Glavan a ținut să menționeze că atunci când a preluat conducerea ministerului, spitalele din țară se aflau într-o stare deplorabilă, cu datorii de zeci de milioane de lei pentru medicamente, iar pacienții erau nevoiți să cumpere preparate din bani proprii, chiar dacă ar fi trebuit să le obțină gratis. Drept măsură de redresare a situației, ministrul a menționat instituirea unui mecanism de monitorizare săptămânală a instituțiilor medicale din țară.
„Am instituit un mecanism de monitorizare săptămânală a tuturor instituțiilor medicale din țară și ca rezultat, în urma unei munci titanice, am reușit să încheiem anul financiar 2015 cu datorii mai mici cu 140 de milioane de lei în toate spitalele republicane”, a precizat Glavan.
Șefa de la Sănătate a declarat că e mândră de faptul că pe timp de criză a reușit să facă și economii de peste 26 de milioane de lei, ministerul reușind să achiziționeze în mod special vaccinuri mai ieftin.
„Folosind instrumentul disponibil de achiziție prin UNICEF am reușit să economisim circa șase milioane de lei și să punem la dispoziția copiilor moldoveni vaccinuri de calitate. Totodată, eforturile noastre au făcut posibilă o donație de 150 de mii de vaccinuri antigripale în 2015 și alte 200 de mii de vaccinuri în 2016, care urmează să ajungă în luna octombrie. Cumulativ este o economie de peste 26 de milioane de lei”, afirmă ministrul.
Vom aminti că în 2015 vaccinurile antigripale au ajuns în țară cu întârziere de câteva luni, lucru ce a pus în dificultate întreg procesul de imunizare împotriva acestei maladii.
Tot la capitolul reușite Ruxanda Glavan și-a atribuit și aprobarea regulamentului privind organizarea studiilor prin rezidențiat, care le dă dreptul acestora să fie salarizați. De altfel, întreg procesul privind salarizarea medicilor rezidenți a început încă în toamna lui 2013, pe vremea ministrului Andrei Usatîi. Documentul a trecut prin mai multe etape de modificare, iar într-un final, la sfârșitul anului trecut, a fost aprobat.
„Un alt pas important pe care l-am făcut a fost aprobarea, în aprilie 2016, a strategiei privind resursele umane în sănătate. Un document valoros care setează pentru următorii zece ani care trebuie să fie acțiunile autorității publice centrale în vederea motivării, dezvoltării și reținerii în sistemul public a medicilor și asistenților medicali”.
În acest context, ministrul Sănătății a ținut să precizeze aprobarea unui nou mecanism de salarizare a cadrelor medicale, cu accent pe tinerii specialiștii. Documentul a intrat în vigoare la mijlocul lunii iulie, iar doctorii din spitale urmează să-și primească salariile conform noilor condiții în curând.
Documentul s-a lăsat cu nemulțumiri atât din partea mai multor specialiști în sănătate, cât și a Sindicatului „Sănătatea”, care l-a calificat unul discriminatoriu. „Scopul ascuns al acestei decizii este să-i facă pe doctori să depindă de administrația instituției medicale”, declara într-o scrisoare adresată premierului, medicul infecționist Nadejda Brânzan, deputat în I-ul Parlament al Moldovei.
Ministrul nu a putut trece cu vederea nici regulamentul nou privind organizarea concursurilor și numirea în funcție a directorilor de spitale. „Pentru prima dată în Moldova admitem la concurs și alți specialiști, nu doar medici. Mă refer la economiști, juriști, finanțiști. Oameni care au o pregătire în management și care își pot asuma gestionarea corectă a fluxurilor financiare”. În timp, ce pentru minister aprobarea noului regulament în forma actuală e o reușită, experții în sănătate afirmă că acesta îi dă mână liberă ministerului să intervină în desfășurarea concursurilor pentru funcțiile de manager. Acest lucru, spun experții în sănătate, este inadmisibil, pentru că sistemul medical riscă să se politizeze și mai mult și ar favoriza cumetrismul.
Tot datorită actualei conduceri a ministerului, pe piața au reapărut medicamente care au dispărut la un moment dat, spune Ruxanda Glavan. Mai mult, timp de un an a crescut numărul medicamentelor compensate, dar și suma de bani oferită de stat în acest sens.
„Ne-a reușit majorarea cu 50% a bugetului pentru medicamente compensate, ceea ce înseamnă că încă 167 de milioane de lei, față de anul trecut, sunt bugetate la capitolul medicamente compensate”.
Ceea ce nu a spus ministrul este că reușita e jumătate, având în vedere că multe localități rurale din Moldova oamenii încă sunt nevoiți să parcurgă zeci de kilometri până la raion sau în satele mai mari ca să-și cumpere medicamentele necesare. În această primăvară, ministrul promitea să deschidă farmacii de stat în sate, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat. Oficialul făcea această promisiune în cadrul unei întrevederi în raionul Criuleni cu administrația raionului și managerii instituțiilor medicale.
De altfel, acum câteva săptămâni ea fost mustrată împreună cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale că nu au îndeplinit planul de acțiuni în domeniul medicamentelor.
În raportul său video, Glavan spune că în tot acest an, de când conduce ministerul, o mare atenție le-a fost acordată diabeticilor.
„Pentru ca bolnavii cu diabet să nu mai facă drumuri îndelungate la Chișinău, am decis ca analogii de insulină pentru ei să fie distribuiți în raioane și să fie mai aproape de ei”. Însă, în timp ce problema accesului la insulină a fost rezolvat, alte medicamente pentru alte categorii de diabetici lipsesc. De exemplu, în farmaciile care eliberează medicamente compensate nu se găsește un preparat care are în componența sa substanța activă „desmopressinum” și care este vital pentru copiii cu diabet insipid. De vină ar fi schimbarea instituţiei care urma să plătească pentru medicament.
Ruxanda Glavan a ținut să enunțe cei doi indicatori pe care i-a atins ministerul în reforma spitalicească, în urma cărora au fost debursate 138 de milioane de lei. Este vorba de reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute și a numărului de externări din spitale după îngrijiri acute.
Subiectul a provocat însă discuții aprinse în cadrul unei ședințe a Curții de Conturi, atunci când conducerea instituției punea la îndoială veridicitatea cifrelor prezentate în raportul de audit.
Iarăși, ce nu a spus ministrul este că la modul general reforma spitalelor stagnează și că ministerul nu făcut nici un pas înainte pentru implementarea ei. Până la sfârșitul lunii iunie, autoritatea trebuia să prezinte, conform planului de activitate pentru 2016, iar Guvernul să aprobe un master-plan al reorganizării spitalelor și rețelei prestatorilor de servicii medicale.
În lista reușitelor a fost inclusă și posibilitatea ca viitoarele mame să-și aleagă ginecologul-obstetrician la care vor să meargă pentru consul și respectiv să nască, iar medicilor pediatri le-a dat dreptul să consulte și să prescrie medicamente copiilor, în lipsa doctorului de familie.
În raportul său, ministrul Sănătății a trecut la capitolul reușite programul de control al tuberculozei și cel de prevenire și control al infecției HIV/SIDA. Ambele documente au fost aprobate de Guvern cu întârziere de jumătate de an. Acestea au expirat la sfârșitul anului trecut, prin urmare aprobarea altor noi era inevitabilă. De asemenea, ministrul a trecut la realizări și aprobarea programului național de imunizări, cel de promovare a modului sănătos de viață, dar și regulamentul sanitar privind funcționarea creșelor.
Printre realizările considerate importante de către Ruxanda Glavan este și trimiterea, în premieră, a unui grup de copii, bolnavi de diabet zaharat, la odihnă și tratament la un centru de reabilitate din subordinea Ministerului Sănătății.
Ruxanda Glavan a recunoscut, totuși, că în primul său an de activitate a înregistrat și eșecuri, însă ele sunt mult mai puține decât realizările. Printre acestea, ministrul a enumerat, cităm: „Mă refer la regulament sanitar cu privire la alimentația copiilor în grădinițe și școli, noul regulament de achiziții în sănătate, regulamentul privind accesul echitabil la tratamentele antivirale pentru pacienții bolnavi de hepatite, programul național pentru funcționarea serviciului de urgențe medicale, dar și demararea reformei spitalicești prin pilotarea acesteia în raioanele Hâncești, Cimișlia și Leova”.
Ea a promis că din septembrie, când de altfel demarează și campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Ministerul va începe și procedura de revizuire a regulamentului de achitare a salariilor și pentru medicii care sunt angajați în cadrul sistemului de sănătate finanțat de la bugetul de stat. Toate aceste activități, spune ministrul, se vor regăsi în viitorul său plan de activitate.
Ruxanda Glavan a devenit ministru al Sănătății pe 30 iulie 2015 și l-a înlocuit pe Mircea Buga. Cei doi s-au schimbat cu fotoliile în Guvernul Streleț, când potrivit Acordului Alianței, Ministerul Sănătății a revenit Partidului Democrat, după ce timp de șase ani miniștrii au făcut parte din Partidul Liberal Democrat.
Înainte de a veni la sănătate, Glavan a fost ministru al Muncii Protecției Sociale și Familiei, iar anterior viceministrul la aceeaşi instituţie, pe vremea Valentinei Buliga. Ruxanda Glavan a făcut studii la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu” obținând diploma de medic de profil general, document de care nu a prea avut nevoie, pentru că nu a lucrat o zi în sistemul medical și nu a profesat în calitate de doctoriță.
█ Articole relaționate:
Până în 2020, Guvernul vrea să-i învețe pe moldoveni să ducă un mod de viață sănătos
Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan și directorul Agenției Medicamentului, sancționați disciplinar