Autor: Parascovia Rogate
În Moldova, sănătatea ocupă locul cinci în topul domeniilor în care se ia cel mai mult mită. Cel puțin așa reiese din raportul Centrului Național Anticorupție (CNA) pe anii 2014-2015. Potrivit acestuia, în domeniul sănătății, anul trecut numărul actelor de corupție a crescut de două ori, comparativ cu anul precedent. Mai exact, în 2015 au fost înregistrate 59 de acte de corupție, cu 40 mai multe, decât în 2014.
Potrivit documentului, cele mai multe infracțiuni comise în anii 2014-2015 țin de luarea de mită, depășirea atribuțiilor de serviciu, traficul de influență și abuzul de putere sau serviciu.
În perioada 2014-2015 CNA a transmis în instanțele de judecată 531 de dosare penale, în care sunt cercetate 674 de persoane. 9% dintre acestea aparțin sănătății.
Cel mai răsunător dosar este cel al licitațiilor trucate în domeniul sănătății, în care sunt cercetate 32 de persoane. Prejudiciul adus statului este estimat la peste 87 de milioane de lei.
Potrivit documentului, în cadrul investigațiilor efectuate s-a constatat că fostul ministru al Sănătății, Andrei Usatîi, în complicitate cu șeful adjunct al Agenției Achiziții Publice, precum și mai mulți șefi ai instituțiilor medicale din țară, dar și conducători din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Departamentului Instituțiilor Penitenciare și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. Aceștia au organizat și implementat o schemă de fraudare a 20 de licitații publice de achiziționare a echipamentelor medicale și consumabilelor în valoare de peste 150 de milioane de lei.
În acest moment, în dosar figurează 32 de învinuiți, iar prejudiciul cauzat statului constituie peste 87 de milioane de lei, scrie în raportul CNA.
Un alt dosar penal, deschis în februarie 2015 este cel pe numele Silviei Volosatâi, fosta șefă a Secției investiții capitale de la Ministerul Sănătății. Aceasta este urmărită penal pentru fals în declarația de avere. Dosarul a fost deschis de procurori în urma unei solicitări a CNI. Specialiștii au constatat că Silvia Volosatâi nu a declarat mai multe bunuri.
Totodată, în privința a șapte funcționari ai sistemului de sănătate publică municipal a fost sesizată Comisia Națională de Integritate.
Unul dintre aceștia este Mihai Moldovanu, șeful Direcției Sănătate din cadrul Consiliului Municipal Chișinău. CNI a constat că acesta ar fi influențat darea în locațiune a unui spațiu public pentru o societate comercială administrată de fiica lui, creând astfel un posibil conflict de interese.
Potrivit responsabililor de la Centrul Național Anticorupție cazurile de corupție în domeniul sănătății au crescut mai mult în ultimul an, datorită dosarului licitațiilor trucate, unde sunt cercetate peste 30 de persoane.
Ca urmare a unui studiu, realizat de CNA, concluzia căruia este prezentată în raport, „s-au constatat că factorii de decizie a Ministerului Sănătății și Agenției Medicamentului sunt implicați în scheme ilegale din sistemul de achiziții publice. Unii funcționari publici acționează în numele unor „businessmani” și fac lobby ca firmele ultimului să câștige licitațiile la instituții anumite, caietele de sarcini sunt întocmite potrivit unor caracteristici, care coincid în totalitate cu echipamentele de compania învingătoare, iar unii operatori economici sunt excluşi în favoarea firmelor stabilite nu la licitație. Companiile farmaceutice utilizează metode şi practici presupus ilicite în scopul fixării preţurilor la produsele farmaceutice, stabilirea volumului (cantităţii) de producere, divizarea pieţei de desfacere după categorii de medicamente, inclusiv și trucarea licitațiilor, toate în ansamblu avînd un efect negativ asupra sistemului farmaceutic la nivel naţional, în consecinţă fiind prejudiciat consumatorul”.
█ Fraude de milioane la construcția blocului chirurgical de la Spitalul Clinic Republican
De altfel, potrivit analizei CNA, Ministerul Sănătății a rămas restanțier la capitolul etică medicală. Mai exact, acesta tergiversează revizuirea Codului deontologic al lucrătorului medical și farmaceutic.
„Sunt stabilite numeroase deficienţe ale actelor normative şi legislative, precum ineficienţa aplicării Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului, document care până în prezent nu este aprobat şi publicat. Ministerul a fost sesizat cu privire la necesitatea elaborării şi aprobării acestui cod, revizuirii cadrului legislativ. De asemenea, autoritatea a fost sesizată și în privința prevenirii conflictelor de interese ce pot surveni în activitatea lucrătorului medical prin cumularea funcţiilor la privat şi public, precum şi prin stabilirea de către lucrătorii medicali a unor relaţii cu companiile farmaceutice sau chiar promovarea și distribuirea unor produse farmaceutice de către angajaţii instituţiilor medicale în timpul exercitării activităţii de serviciu”, mai scrie în raport.
CNA a solicitat ministerului să clarifice problema „cumulului de funcții” de către conducătorii instituțiilor medicale publice, unde normele legislative contrapuse cu actele normative și interdepartamentale creează confuzii. Pe lângă aceasta , autoritatea în sănătate trebuie să revadă prevederile unui ordin al ministerului privind oferirea consultațiilor în incinta spitalelor pentru pacienții de ambulatoriu care se adresează singuri, o sursă directă de plăți neformale.
Acestea sunt unele dintre problemele cele mai importante depistate în cadrul evaluării riscurilor de corupție pentru anii 2014-2015.
█ Articole relaționate: