Autor: Elena Cioina

Incertitudine pentru cele patru Centre de Sănătate din Rezina, de la Mateuți, Cineșeuți, Piripiceni-Răzeși și Ignăței, care urmau să treacă în gestiunea Centrului Medicilor de Familie din Raional din 1 martie. Conducerea Consiliului Raional a amânat desființarea juridică a acestora până la 1 aprilie. Autoritățile spun că au luat această decizie pe motiv că CNAM ar fi contract deja instituțiile pentru primul trimestru. Se pare însă că și Ministerul Sănătății nu este de-acord cu hotărârea consilierilor locali de a lichida juridic centrele și ar cerut abrogarea documentului. Acțiunile au loc pe fundalul elaborării unei noi reforme a medicinei primare, care, dimpotrivă, ar urma să prevadă contractarea directă a medicilor de familie de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, ceea ce presupune o descentralizarea și mai esențială a medicinei primare.

Decizia privind lipsirea de autonomie a celor patru instituții medicale primare a fost luată de Consiliul Raional Rezina la începutul lunii decembrie, anul trecut. Aleșii locali au votat în favoarea lichidării juridice a acestora, motivând că au plângeri peste plângeri de la localnici și medicii de familie în loc să presteze servicii medicale, s-ar ocupa doar de problemele administrative.

„Pentru oameni rămâne totul cum a fost. Noi am decis doar lichidarea persoanei juridice. În rest toți rămân angajați. Nimeni nu va avea de suferit. Doar salariul conducătorului se va micșora, pentru că fiind șef de centru autonom el avea un salariu de 18-20 de mii de lei. Acum va avea exact cum au toți medicii de familie și banii care vor rămâne vor fi reinvestiți, iar medicul va avea timp să se ocupe de pacienți. Pacienții nu-l vedeau deloc, pentru că el era conducător, da nu medic. Ei se ocupau doar de gestionare, dar nu știu ce fel de gestionare făceau, că pacienții veșnic nu-i găseau”, a declarat pentru Sănătate INFO Eleonora Graur, președintele Raionului Rezina.

O tânără de 25 de ani, cu copilul mort în burtă, a fost trimisă de medici cu microbuzul la Chișinău. „Decesul fătului nu este o urgență medicală” 

Am întrebat de ce nu au fost schimbați managerii, dacă populația se plânge pe calitatea serviciilor lor medicale. „Așa au decis consilierii”, a spus Eleonora Graur.

Decizia de lichidare a autonomiei celor patru centre de sănătate primară a fost luată de către consilieri cu o majoritate de voturi, a menționat pentru Sănătate INFO și consilierul comunist, Serafima Borgan. Și ea ne-a spus că în adresa conducerii raionului ar fi venit multe plângeri de la populație privind calitatea prestării serviciilor medicale de către doctori. Nici ea și nici președintele raionului nu ne-au putut spune însă câte petiții au primit.

„Avem foarte multe plângeri. Eu nu le-am numărat, dar sunați la Echimăuți, la Pripiceni, Cineșeuți. Eu, ca atare, nu sunt împotriva acestor centre, dar ele nu s-au îndreptățit la noi. Nu sunt specialiști îndeajuns care să facă față situației și oamenii se plângeau. Și la mine s-au adresat oameni. De la Mateuți s-au revoltat doi consilieri. La Pripriceni oamenii s-au revoltat. Da ce contează dacă sunt autonomi ori nu? Nu mai bine să fie într-un centru? Erau momente când ei plecau și nimeni nu știa unde sunt. Consiliul Raional este fondatorul, iar ei se adresau la minister cu toate problemele. Foarte multe probleme cu ei. nu le dau la oameni îndreptare încolo, nu le dau încoace”, afirmă Serafima Borgan.

Șefii Centrelor de Sănătate cred însă că la mijloc e vorba de altceva. Consiliul Raional ar vrea ca banii care le vin direct Centrelor de Sănătate de la Compania Națională de Asigurări să fie gestionați centralizat, prin Centrul Medicilor de Familie Rezina.

„Dacă ne trece înapoi la Centrul de Sănătate Rezina, renunțăm și eu și soția, care e director. Eu lucrez pe 0,25 salariu și nu văd niciun raționament să rămân. Ne întoarcem la ce a fost odată în URSS, când pentru fiecare hârtiuță, ștampilă, analiză trebuie să te duci la Rezina. Centrul de obicei își rezolvă problemele lui și-apoi își amintește că are și periferii”, a menționat pentru Sănătate INFO Corneliu Peru, medic de familie la Mateuți.

Dosarul medicului-șef al CSP Rezina, acuzat de neglijență în serviciu, trimis în judecată 

Centrul de la Mateuți a trecut la autonomie financiară în 2011 și deservește 2 mii 200 de pacienți, iar pentru 2017 urmează să aibă un buget de peste 750 de mii de lei. Corneliu Peru spune că dacă în toți acești ani nu s-ar fi făcut investiții în Centrul de Sănătate, nu ar fi trecut acreditarea Ministerului Sănătății.

Acum toate cele patru centre supuse reorganizării sunt verificate de către Inspecția Financiară, la solicitarea conducerii Consiliului Raional, spune medicul.

 „Cred că de vină sunt salariile noastre, deși ele sunt stabilite de Consiliul Raional și coordonate cu Ministerul Sănătății. Probabil că unii consilieri nu se pot împăca cu gândul că noi avem salarii mai mari decât ei. Ne-au invocat că disciplina la noi e joasă, deși nu avem nicio mustrare. În acești trei ani am reușit să facem mai multe lucruri bune pentru centru, avem laborator, facem testul biochimic la sânge, am cumpărat un aparat pentru electrocardiogramă, am făcut reparație, am schimbat geamuri, am făcut încălzire. Am cumpărat microscop, că aveam unul de pe timpul bunicii”, ne-a mărturisit șeful Centrului de Sănătate Cineșeuți, Petru Dascăl, care crede că decizia luată de Consiliu este mai mult una politică.

El spune că instituția pe care o gestionează este la autogestiune din 2014. Are un buget anual de aproximativ 1,5 milioane de lei și deservește și locuitorii satului Echimăuți. La Centrul de Sănătate Cineșeuți lucrează doi medici de familie și opt asistente. Ambele localități au o populație totală de peste 4,5 mii de locuitori. Petru Dascăl spune că pentru munca lor, medicii ridică lunar salarii de aproximativ 12 mii de lei, iar asistenții – în jur de șase mii.

Și Centrul de Sănătate din Pripiceni-Răzeși riscă să rămână fără autonomie. Aurel Guzun, șeful Centrului de Sănătate Pripiceni-Răzeși, spune că decizia privind lichidarea juridică a centrului a fost luată în lipsa lor și ar conține informații neverificate.

„În ea scrie că nu avem laboratoare, nu activăm cum trebuie. Eu primul am amenajat laboratorul la Centrul nostru față de celelalte sate. Acum iată ne-au trimis controale, ne verifică tot, conform scrisorii trimisă de Consiliul Raional Rezina. Ne controlează salariile și consideră că salariile noastre sunt mari, dar noi deservim patru sate. Și cum pot să ne spună că avem salarii mari, dacă ele au fost confirmate de Ministerul Sănătății?”, se arată indignat Aurel Guzun.

Centrul de la Pripiceni-Răzeși este la autogestiune din 2013 și deservește inclusiv locuitorii din satele Gordinești, Trifești și Pereni. În total 3,050 de persoane.

„Ar trebui să fim doi medici, dar sunt doar eu, 10 asistente medicale, patru infirmiere și un contabil la patru sate.  Noi multe lucruri am reușit să facem, am cumpărat multe instrumente, inclusiv dulapul pentru evacuarea aerului, computere, fax, printer. Deja nu ne mai indignăm. Facă ce vor. Când ești la autonomie, noi știm ce bani avem și cum să-i administrăm, da dacă vom trece la centru va alerga doamna Silvia Popov pentru noi, șefa CMF-ului”, a adăugat Aurel Guzun.

Șefa Centrului Medicilor de Familie spune că nu știe ce se va întâmpla până la urmă cu aceste patru centre, însă procedura de preluare a acestora ar putea dura mai mult decât până la 1 aprilie. Silvia Popov a declarat pentru Sănătate INFO că nu e încântată de decizia autorităților locale, întrucât acest lucru înseamnă „încă patru bătăi de cap în plus”. Ea spune că a rugat conducerea Consiliului Raional să le mai dea o șansă șefilor celor patru Centre de Sănătate, dar aceasta se împotrivește. Totuși, managerul CMF Rezina consideră să cei patru șefi au o parte din vină pentru situația creată, dar crede că inclusiv la Centrele de Sănătate autonome ar trebui să existe un control mai riguros din partea autorităților din Sănătate. Problemă, spune Silvia Popov, s-a creat și din cauză că nu există suficiente cadre medicale ca să poți asigura servicii medicale de calitate.

„Dacă pacientul primește argumentele necesare, atunci nu este greu să-l convingi să se trateze. Tuberculoza are mereu nevoie de atenția specialiștilor” 

„Plângeri sunt pe noi toți. Acolo situația e cea care este din cauza lipsei de medici. Dacă domnul doctor reușește să se ducă o dată pe săptămână într-un sat, având în vedere că el ca șef e chemat ba la minister, ba la Consiliu, să dea Domnul să reușească o dată pe săptămână în fiecare stat. Și sigur pacienții nu-i găsesc și se începe...”, a precizat Silvia Popov.

În același timp, Ministerul Sănătății ne anunță că a cerut Consiliul Raional Rezina să abroge decizia din decembrie și a anunțat Guvernul despre acest lucru. Potrivit autorității în Sănătate, președintele Raionului, Eleonora Graur, a anunțat  Ministerul Sănătății despre faptul că centrele de sănătate autonome își continuă activitatea.

Am solicitat și Companiei Naționale de Asigurări Medicale informații privind bugetele celor patru centre de sănătate și perioada de contractare a acestora. Până la ora difuzării știrii nu am primit vreun răspuns. Vom menționa însă că trei dintre centrele cu bucluc au primit acreditare din partea Ministerului Sănătății pentru perioada anilor 2014-2019. Cel de la Mateuți, autonom din 2011, i-a expirat acreditarea anul trecut. Luni, ministra Sănătății, Ruxanda Glavan urmează să meargă într-o vizită de lucru în acest raion.

 

█  Articole relaționate:

Topul raioanelor cu cei mai puțini medici de familie

Repartizare de-a-ndoaselea. Rezidenții de la medicina de familie, obligați să muncească în sate, deși au lecții și stagii de practică la Chișinău