Autor: Irina Papuc
După inspecția ministrului Sănătății în mai multe spitale municipale și raionale, ministrul Sănătății a ajuns la o concluzie cunoscută de toată lumea – pacienții sunt obligați să plătească pentru medicamente, bandaje, seringi și tot de ce au nevoie pentru tratament. Chiar dacă sunt asigurați medical și chiar dacă statul are obligația de a-i trata gratuit. Totuși, vizita-fulger a doamnei ministru trezește un șir de întrebări logice – de ce n-a mers și la spitalele republicane, acolo unde fluxul de pacienți este cel mai mare și unde pacienții tot reclamă abuzuri. De exemplu – la Spitalul Clinic Republican, unde este președinta Consiliului de Administrație și unde CNAM declară că a găsit nereguli.
Ultimul studiu al Biroului Național de Statistică pentru anul 2017 arată clar că moldovenii asigurați plătesc în medie 127 de lei suplimentar pentru o zi/pat, în timp ce cheltuielile pentru cei neasigurați sunt mai mari. De altfel, 38 la sută dintre respondenți au spus că au fost nevoiți să cumpere suplimentar medicamente, iar 19 la sută au procurat din banii lor diverse consumabile. Dacă aceste cifre nu vă spun nimic, este important să știți că procentul celor care declară că au cumpărat medicamente se menține constant, în timp ce numărul celor care au procurat consumabile este chiar mai mare decât în 2012, cu 6 puncte procentuale.
Dacă e să vorbim de plăți directe atunci nu este singurul document care confirmă paradoxul din sistemul medical moldovenesc – peste 47 la sută dintre cheltuielile totale pentru sănătate reprezintă plăți directe, adică oamenii au trebuit să scoată bani din buzunar ca să fie tratați, asta chiar dacă se trâmbițează oficial că avem peste 85 la sută de moldoveni asigurați. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe medicamente. Acestea sunt datele Raportului Conturi Naționale în Sănătate, despre care ministra Sănătății Ruxanda Glavan a spus să sunt „vechi” și nu reprezintă situația reală.
Oarecum inevitabil, ministra Sănătății a ajuns la concluzia că în spitale se iau bani de la pacienți, fie asigurați, fie nu, iar asta doar după două luni în care autoritățile jurau că moldovenii nu poliță nu trebuie să achite nimic în plus, în contextul majorării esențiale a tarifelor la toate serviciile medicale.
Dintr-un comunicat al Ministerului Sănătății aflăm că ministra s-a deplasat săptămâna trecută în mai multe spitale. Chiar ea ar fi depistat numeroase ilegalități în aceste instituții. „Am mers la aceste spitale deoarece mai mulți pacienți au reclamat că au cumpărat medicamente. Am constatat că bolnavii cumpără din farmacii soluții fiziologice sau alte medicamente. Am verificat farmaciile spitalelor și am descoperit stocuri suficiente de soluții fiziologice. Situația respectivă denotă faptul că există o înțelegere între farmacistul din spital și cel din farmacia de peste drum, care îi vinde bolnavului preparatul, iar când pacientul se revoltă, medicii spun că de vină este Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate. M-a mirat că managerii nu cunosc despre acest fenomen. În asemenea caz, ei fie nu gestionează eficient instituția, fie sunt implicați în această schemă frauduloasă”, a declarat ministra Sănătății. Subiectul a fost discutat la Colegiul Ministerului.
█ Numărul actelor de corupție în sănătate a crescut de două ori
De asemenea, autoritățile ne anunță că ministra a găsit magneziu și valeriană la Spitalul din Taraclia, iar la Anenii-Noi, Strășeni și Sângerei „nu era monitorizată circulația medicamentelor de la farmacie la spital”. Nereguli au fost depistate chiar și la Spitalul Sfânta Treime și Spitalul Municipal nr.1, ambele fiind în gestiunea municipalității.
În final, constatăm că din inspecția ministrei Sănătății lipsesc spitalele republicane, adică cele de care Ministerul Sănătății este direct responsabil. De fapt, în spitalele republicane sunt înregistrați cei mai mulți pacienți, având în vedere specialiștii calificați de aici și posibilitatea efectuării intervențiilor mai complicate. Autoritățile însă nu fac nicio referire la situația acestor spitale.
Indirect, Ministerul Sănătății a ales să tragă o palmă și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, căci autoritatea este cea responsabilă de verificarea corectitudinii utilizării banilor din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală și respectarea drepturilor pacienților asigurați. Într-un răspuns remis către Sănătate INFO, CNAM ne informează că un singur pacient a reclamat că a fost impus să plătească, iar acest caz a avut loc tocmai la Spitalul Clinic Republican, acolo unde ministra este președinta Consiliului de Administrație.
█ Venituri fabuloase pentru farmacii. Moldovenii au cumpărat medicamente de peste 4 miliarde de lei
„În 2016, la CNAM a fost depusă o singură petiție privind procurarea din surse proprii a medicamentelor pe parcursul aflării la tratament în Spitalul Clinic Republican. Urmare a examinării petiției, CNAM a obligat instituția medicală să restituie pacientului cheltuielile suportate și să întreprindă măsurile de rigoare întru asigurarea cu medicamente și consumabile. Concomitent, pentru a preveni practica vicioasă a prestatorilor de servicii medicale de condiţionare a pacienţilor privind procurarea medicamentelor şi consumabilelor incluse în costul cazului tratat în staţionar, CNAM nu validează cazurile achitate integral sau parţial de pacient sau de altă persoană fizică sau juridică”, ne-a răspuns CNAM.
Deloc de neglijat sunt și alte date ale CNAM, conform cărora cele mai multe nereguli au fost depistate în cadrul controalelor planificate și neplanificate anume la spitalele republicane.
Printre instituţiile medicale în care au fost înregistrate cele mai multe abateri se numără Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă", Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, Institutul Mamei și Copilului, Spitalul Clinic Republican, Spitalul Clinic Municipal Bălți, dar și spitalele raionale din Hâncești, Comrat, Ungheni, Sângerei și Vulcăneşti. Tot CNAM confirmă că spitalele au cheltuit banii irațional și nu pe pacienți, așa cum erau obligați să o facă. Spitalul Valentin Ignatenco a întregistrat cea mai mare sumă nevalidată – 1.2 milioane de lei. Institutul Mamei și Copilului a utilizat neconform peste 660 de mii de lei.
Lupta cu plățile neformale sau spălare de imagine?
Încă în 2015 partenerii externi au solicitat de la Guvern mecanisme clare și viabile de sancționare a instituțiilor medicale care admit plăți neformale. Deși oficial mecanismul există, el nu este eficient, iar plățile neformale sunt în continuare mai mult decât prezente în sistem.
█ Articole relaționate: