Autor: Elena Cioina
Despre reforma în medicina de familie, cel puțin în ultimele două luni, nu se aude nimic. Asta chiar dacă un concept de document care să fie prezentat premierului ar fi trebuit să fie gata până la sfârșitul lunii februarie. Cel puțin așa cerea Pavel Filip. Autoritățile din Sănătate tac, iar medicii care ulterior vor trebui să se conformeze noilor rigori, spun că s-au întâlnit de mai multe ori într-un grup de lucru la Ministerul Sănătății, unde au discutat problema. Deocamdată însă nu s-a ajuns la un consens ce schimbări vor fi făcute în medicina primară.
Premierul propunea, în februarie, ca doctorii să treacă la libera practică, așa cum se întâmplă în multe țări europene dezvoltate și chiar în România. Acest lucru ar însemna ca ei să încheie contracte directe cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și să-și gestioneze banii de sine stătător. Mulți dintre doctori s-au arătat nemulțumiți de idee, invocând, în primul rând, lipsa de cadre, dar și cunoștințe insuficiente pentru a trece la libera practică.
Într-o solicitare remisă Ministerului Sănătății încă pe 11 aprilie ne interesam la ce etapă se află elaborarea documentului, care sunt principalele propuneri și când urmează să fie prezentat pentru dezbateri publice. De atunci a trecut aproape o lună, iar Ministerul Sănătății nu ne-a oferit niciun răspuns. Am încercat să aflăm de la ministrul adjunct al Sănătății, Liliana Iașan, responsabilă de medicina de familie și președinte al grupului de lucru, mai multe detalii despre document. Demnitarul ne-a spus însă că e în aeroport și nu mai poate vorbi. „Plec într-o deplasare și nu mai pot vorbi, că deja se face îmbarcarea”, a precizat Iașan. Într-o declarație anterioară pentru Sănătate INFO aceasta spunea că un concept de reformă trebuia să fie gata până la sfârșitul lunii februarie.
Nici măcar cei care fac parte din grupul de lucru nu știu încă cum se va reforma medicina de familie. Se știe doar că sunt puse în discuție mai multe variante și nu doar libera practică.
„O variantă încă nu este aleasă. Încă nimeni nu s-a pronunțat cum anume să fie. Se discută un spectru de variante, pentru că în unele circumstanțe e într-un fel, și în altele, e altfel. Nici structura medicinei de familie nu e unică în toată țara. Iată de ce nu poți acoperi toată Moldova cu o singură măsură. Eu nu exclud că vom avea un model mixt de contractare a doctorilor de familie. De exemplu, în sate, unde sunt unu, doi medici, s-ar părea că e bine să fie centralizat, dar într-o instituție mare, cum ar fi un Centru al Medicilor de Familie, e problematic, pentru că e vorba de anumite ore de lucru, de patrimoniu comun, care nu-l poți împărți. Doar nu vom împărți doi metri de fir electric între trei medici”, a declarat Ghenadie Curocichin.
Medicina de familie din Moldova, finanțată cât să nu „moară”
Expertul spune că există mai multe aspecte care trebuie puse la punct ca reforma să meargă, cum ar fi, de exemplu, problemele legate de patrimoniu. Majoritatea clădirilor unde își desfășoară activitatea medicii de familie aparțin autorităților publice locale, prin urmare aceștia vor trebui să ia decizia dacă le dau în arendă, le vând, etc.
Un alt aspect al reformei ține de activitatea profesională, a precizat Curochin, mai exact medicii sunt interesați cum vor fi protejați de malpraxis.
„Sunt o serie de aspecte care trebuie analizate. La discuții au fost implicați și reprezentanții Congresului Puterilor Locale, juriști, medici, etc. Această schimbare, trecerea la libera practică sau contractarea individuală presupune mai multe condiții care nu depind doar de Ministerul Sănătății. De asta a fost creat acest grup de lucru extins ca să anticipăm și să evităm riscurile, care să împiedice aplicarea reformei. De aceasta nu putem face un document peste noapte”, afirmă șeful Catedrei Medicina Primară.
„Dacă revenim la finanțare centralizată, stopăm dezvoltarea medicinei primare rurale”
Reforma medicinei primare a fost inclusă ca prioritate și în programul Guvernului, alături de reforma spitalelor și cea a serviciului de supraveghere a sănătății publice, chiar dacă în planul de acțiuni ea nu figurează. La încheierea primului an de activitate al Guvernului, premierul Pavel Filip, a declarat că prioritățile pentru acest an vor viza în mod special domeniul sănătății și cel al protecției sociale.
De altfel, libera practică a medicilor de familie este una dintre recomandările internaționale pentru o bună funcționare a sistemelor de sănătate. De asemenea, potrivit strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, ministerul și-a propus să dezvolte „noi forme organizatorice și juridice de activitate din asistenţa medicală primară în mediul rural, în vederea contractării directe cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină”.
Responsabilii atestă o situație deplorabilă în medicina primară. Pe lângă faptul că e finanțată cât să nu moară, există o lipsă acută de cadre medicale, astfel că sate întregi se descurcă cum pot. De cele mai deseori oamenii sunt nevoiți să aștepte medicul măcar odată pe săptămână pentru a-i consulta și face recomandări, astfel că accesul la servicii de sănătate reprezintă pentru ei un lux.
Vor reuși sau nu autoritățile să realizeze reforma într-un singur an așa cum și-au propus, nu se știe. Experții spun că asemenea reforme nu se fac într-un an pentru a avea o reformă eficientă. Mai mult, există deja exemplu reformei spitalelor, care nu e dus la capăt deja de câțiva ani, chiar dacă cel puțin trei guverne până acum au declarat că sănătatea în Moldova este o prioritate.
Acum în Moldova activează în jur de 1.700 de medici de familie.
█ Articole relaționate:
Pleacă doctorii pe-un capăt din sistemul medical. Raioanele unde aceștia sunt sub limita necesarului