Autor: Parascovia Rogate

Organizațiile neguvernamentale din domeniul prevenirii HIV, responsabilii de la Compania Națională de Asigurări în Medicină și reprezentanți ai Ministerului Sănătății s-au întrunit zilele trecute ca să găsească soluții eficiente de finanțare a două dintre programele de prevenire și reducere a riscurilor infecției cu HIV în Moldova. Este pentru prima dată când responsabilii fac acest lucru, după aprobarea regulamentului care prevede finanțarea din fondul de profilaxie a proiectelor din sănătate. Acestea vor fi selectate în bază de concurs.

Cele două programe de prevenire a riscurilor infecției cu HIV și alte maladii transmisibile urmează să fie finanțate din Fondul de Profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Potrivit regulilor, ONG-urile din domeniu urmează să participe la un concurs de proiecte de rând cu alte instituții din sănătate. Un Consiliu de Coordonare, format din reprezentanți ai CNAM și Ministerului Sănătății, va decide prioritățile. Astfel există riscul ca programele de prevenire a infecției HIV să nu obțină finanțare.

Specialiștii care se ocupă de reducerea riscurilor și prevenirea infecției HIV în țară le-au vorbit responsabililor de la CNAM și Ministerul Sănătății despre particularitățile acestor programe și criteriile în baza cărora ar trebui finanțate.

 Medicii de la sănătate publică „se vor bate” cu ONG-urile pentru banii CNAM oferiți pentru profilaxia bolilor 

„Le-am arătat autorităților care sunt tipurile de servicii de reducere a riscurilor, costurile lor, etc. A fost important să discutăm aceste aspecte, deoarece activitatea programelor de reducere a riscurilor este mai puțin cunoscută pentru specialiștii de la CNAM. Am vorbit despre ce documente și informații sunt necesare pentru aplicarea la concurs, precum și care sunt indicatorii de rezultat, etc. Aceste criterii trebuie ajustate în funcție de fiecare program în parte”, a declarat pentru Sănătate INFO Ala Iațco, președintele Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor.

Cel mai mare risc al mecanismului de finanțare, stabilit de autorități, în special pentru programele de prevenire a riscurilor infecției cu HIV, este că proiectele vor trebui elaborate și aplicate în maxim un an. Așa prevede regulamentul.

„Finanțarea e de scurtă durată. Pentru 2017 avem termen foarte limitat. Pentru aplicarea programelor rămân aproximativ patru luni, deoarece până în septembrie va avea loc concursul propriu-zis și se vor selecta câștigătorii care vor beneficia de finanțare”, mai spune Iațco.

La modul practic, programele de reducere a riscurilor sunt un set de servicii destinate consumatorilor de droguri,.  Aceste servicii presupun schimbul de seringi, distribuirea gratuită a prezervativelor, consiliere psihologică, activități de informare și educare, prevenirea supradozărilor, testare la HIV, hepatite virale și ITS, consultații medicale la diverși specialiști, inclusiv tratamentul de substituție cu metadonă.

Potrivit unui angajament pe care și l-a asumat Ministerul Sănătății față de Fondul Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei, care acum finanțează 90 la sută din proiectele de prevenire a infecției cu HIV, Moldova trebuie să-și asume finanțarea permanentă a două programe de reducere a infecției până în anul 2018. În caz contrar, organizația internațională își va retrage 15% din finanțările oferite de până acum, iar alte 15% și din cele ulterioare.

„Cred că aceste două programe se vor afla pe lista priorităților stabilite de Consiliul Coordonator și în acest an vom beneficia de finanțate. Nu se știe însă cum va fi în anii următori. Dacă nu vom beneficia în continuare de finanțarea acestor programe, oamenii nu vor avea acces la servicii și vor adopta comportamente riscante pentru viața lor. Astfel, vor apărea mai multe cazuri noi de infecții cu HIV, hepatite virale, infecții cu transmitere sexuală, supradoze de droguri, tuberculoză, etc”, a precizat Ala Iațco.

Directorul adjunct al CNAM, Iurie Osoianu este de-acord că programele de reducere a riscurilor au nevoie de un mecanism special de finanțare.

 Lecții pentru Moldova. Estonia și Cehia explică cum au reușit să împartă banii ca să țină sub control cele mai periculoase infecții 

„Avem nevoie de servicii pentru a le asigura accesul la seringi de unică folosință, prezervative, etc. persoanelor cu risc sporit de infectare. Ministerul Sănătății ar trebui să creeze un altfel de mecanism de finanțare anume pentru astfel de servicii, ca să le asigure continuitate, și nu cum e acum, doar în bază de proiecte. Asta, deoarece la anul viitor ar putea fi stabilite alte priorități, iar programele date ar putea rămâne fără finanțare”, a declarat pentru Sănătate INFO Iurie Osoianu.

Vom preciza că în prezent programele de reducere a riscurilor sunt aplicate în aproape 30 de localități din țară. Costul anual al unui astfel de program implementat într-o regiune, precum Bălți, Fălești și Ungheni este în medie 90.000 de euro. Mai precizăm că tratamentul unei persoane infectate cu HIV este de zeci de ori mai mare decât costurile serviciilor de prevenire.

Acum în Republica Moldova de aceste servicii beneficiază peste 13 mii de oameni, deși de ele ar avea nevoie peste 30 de mii.  Majoritatea banilor (90%) pentru programele de reducere a riscurilor sunt oferiți de către Fondul Global pentru combaterea SIDA, TB și Malariei. Doar 10 la sută sunt acoperiți de către stat. În 2017, donatorul extern a oferit Moldovei pentru programele de reducere a riscurilor un milion 150 de mii de euro.

Vom adăuga că din 2018 Fondul Global urmează să-și reducă drastic finanțarea pentru mai multe țări din spațiul CSI, inclusiv pentru Moldova. Astfel, autoritățile trebuie să găsească bani proprii ca să nu permită întreruperea prestării serviciilor de prevenire a riscurilor. 

 

 Articole relaționate:

Nu mai e prioritate. CNAM tergiversează finanțarea programelor de prevenire a maladiilor transmisibile în Moldova

Ministerul Sănătății față-n față cu societatea civilă și finanțatorii. Au discutat despre preluarea de către stat, a finanțării serviciilor de prevenire a HIV

Poate sau nu un cuplu, în care un partener este HIV-pozitiv, să aibă copii sănătoși. Ce reguli trebuie să respecte acestea. „În Moldova sunt multe astfel de cupluri”