Autor: Elena Cioina
Medicii de familie din Moldova vor avea de ales între cel puțin patru forme de organizare a activității. Autoritățile propun să existe cabinete individuale ale medicilor de familie, grupuri de medici asociați câte trei-patru, asociațiile de medici de familie și societăți civile medicale. Conceptul noii reformei a asistenței medicale primare a fost prezentată responsabililor de la Guvern încă în luna mai, iar în curând ar putea fi publicată pentru dezbateri publice, a declarat ministra Sănătății, Ruxanda Glavan la emisiunea Moldova în Direct de la postul public de televiziune.
Demnitara a precizat că la elaborarea noului document s-a ținut cont de strategia de dezvoltare a domeniului care se încheie în acest an, dar și de lacunele care au dus la aplicarea proastă a acesteia, precum și de experiența diferitor țări în acest domeniu. Pentru că practica individuală va fi mai greu de aplicat în condițiile Republicii Moldova, unde o mare parte dintre medicii de familie sunt trecuți de vârsta de 50 de ani, autoritățile își propun să piloteze modelul pe specialiștii tineri. Astfel din toamnă, absolvenții rezidențiatului în medicina de familie ar putea trece primele cursuri de management administrativ și financiar.
„Vrem să încercăm să pilotăm la capitolul tinerilor specialiști, pentru că ei probabil se vor adapta mai ușor noilor rigori. Ne orientăm pentru a oferi mai multă autonomie și individualitate fiecărui medic de familie. Ne propunem ca banii colectați de Compania Națională de Asigurări Medicale pentru numărul de populație care îl deservește acest medic, să ajungă la el fără intermediari. Le vom propune medicilor să aleagă forma în care ar vrea el să activeze”, a precizat ministra.
Cea mai mare problemă care trebuie rezolvată acum spune Glavan este identificarea soluțiilor privind patrimoniul acestui segment de medicină în care statul a investit bani, dar care se află în gestiunea administrațiilor publice locale. Riscul cel mare este că ar putea fi schimbată destinația centrelor sau oficiilor de sănătate. Cadrul legal existent nu permite autorităților centrale să le oblige pe cele locale să păstreze patrimoniul pentru sistemul de sănătate.
„În mare parte, în acest patrimoniu au fost investiți bani pentru care Guvernul a luat credite și atunci trebuie să identificăm cea mai bună soluție din punct de vedere legal”, a mai spus ministra Sănătății la Moldova 1.
Ce riscuri mai există, dacă autoritățile nu le vor pune la punct pe toate? Expertul în Sănătate, Ghenadie Țurcanu spune, cu referință la practica individuală a medicului de familie, că pacienții ar putea găsi ușa cabinetului încuiată, atunci când de exemplu, doctorul va pleca în concediu, la stagii sau pur și simplu se va îmbolnăvi și el. „Cine îi asigură locul? Sunt niște proceduri la care trebuie să ne gândim. În diferite țări există diferite modele de acordare a asistenței medicale primare. Medicii care activează individual, se asigură că în perioada în care lipsește, un coleg îl va înlocui. Acest lucru se întâmplă de regulă în orașe. La noi este o diferență foarte mare între organizarea orașelor și satelor. Riscăm să avem cabinete cu ușile închise, chiar și cele în care s-au investit bani creditați sau oferiți prin grant de către Banca Mondială sau Uniunea Europeană și unde nici acum nu este medic de familie”, a menționat Țurcanu.
Un al lucru de care ar trebui să țină cont autoritățile este cum îi motivezi chiar și pe medicii tineri să meargă să lucreze în sate, or, să le oferi indemnizații și bani pentru chiria locuinței nu este suficient.
„Specialiștii, ca să meargă să lucreze în sate, vor nu doar condiții de muncă bune, dar și unde să-și dea copiii la școală și atunci ei tind să se angajeze mai pe lângă orașe. De asemenea, o altă motivație pentru acești oameni sunt salariile, ceea ce azi statul u poate să le ofere, dar ar trebui să se gândească și să investească și să aloce bani în domeniile prioritare. De lucrul în asistența medicală primară va depinde și reforma spitalicească”, a mai spus Ghenadie Țurcanu.
Ruxanda Glavan a dat asigurări însă că autoritățile s-au gândit la aceste riscuri și că în contractul medicului de familie care va lucra individual și va primi bani de la Compania Națională de Asigurări în Medicină va exista o clauză în care acesta „se obligă să nu lase de izbeliște populația atunci când va pleca undeva, dar să identifice un coleg care-i va putea prelua atribuțiile”. De asemenea, într-o primă fază, există riscul ca resursele financiare alocate de CNAM să nu fie gestionate eficient.
Totuși ministra este convinsă că reforma va lua foc și va avea un impact pozitiv asupra sănătății oamenilor, deoarece medicul care va prelua practica individuală va fi motivat să-i ofere pacientului cele mai bune servicii, ca acesta să nu plece la alt doctor.
Într-o altă emisiune însă la postul local de televiziune Elita TV din Rezina, atât medicii de familie, cât și conducerea raionului s-au arătat sceptici că practica individuală a medicului de familie va da rezulte. Doctorii cred că sistemul și țara în general nu este pregătită pentru așa ceva.
Silvia Popov, șefa Centrului Medicilor de Familie din Rezina crede că practica individuală e bună, dar nu în condițiile Republicii Moldova unde e deficit de medici de familie, mai ales la sate, iar cei care sunt nu au pregătirea necesară.
Câți bani le propune Ministerul Sănătății doctorilor tineri ca să lucreze în sate
„Eu nu pot să-mi închipui, cum și unde vor rămâne aceste sate. Acum, de exemplu, medicii din oraș cumulează. În momentul în care se va trece la această practică, el va fi contractat de CNAM pentru sectorul în care activează și nu va mai putea cumula nicăieri. În acest caz nu știu cui rămân pacienții din sate. Rămân ai nimănui. Să admitem că unii medici de familie care deservesc satele vor putea să-i prea sub aripa lor, despre ce fel de calitate putem vorbi când un medic va avea câte 5-6 mii de pacienți. Există mai multe aspecte”, a menționat Silvia Popov. Dânsa a adăugat că nici contractarea actuală din partea CNAM nu-i una satisfăcătoare și nu-i permite unui medic de familie să activeze de sine stătător.
Președintele raionului Rezina, Eleonora Graur, de altfel, membră a Partidului Democrat, a adus exemplul unor manageri de oficii din sănătate din sate, care în loc să presteze servicii medicale, se ocupau mai mult de administrare.
„Ce se întâmpla? Veneau pacienții și se plângeau sub ușă la anticamera președintelui raionului că stau de o săptămână la ușa medicului și nu-l mai găsește. Vreau să spun că medicul trebuie să facă medicină și să aibă grijă de sănătatea pacientului”
Potrivit experților în Sănătate, deși strategia de dezvoltare a medicinei de familie, care se încheie în acest an, a fost bună pe hârtie, în realitate ea nu a mers din cauza instabilității politice din țară și a inconsecvenței și acțiunilor sporadice ale responsabililor din sănătate.
█ Articole relaționate:
Exodul medicilor continuă. Peste 1.000 de doctori au decis că nu mai vor să salveze vieți în Moldova
Soluții cu două tăișuri. Medicina de familie, pusă pe umerii rezidenților fără diplomă