Autor: Sorina Bujarov

Au fost dezvoltate cu scopul să trateze infecțiile cu diverse bacterii, dar moldovenii le administrează chiar și pentru a scăpa de cele mai simple viroze, răceli, dureri de cap sau niște dureri de gât. Datele sunt impresionante. 60 la sută dintre respondenții unui studiu privind utilizarea și rezistența la antibiotice, realizat de Centrul Național de Sănătate Publică, arată că moldovenii iau antibiotice când au gripă,  jumătate au recunoscut că le consumă când au dureri de gât, 46 la sută - când au febră, iar 41% - când sunt răciți.

Mai mult, cercetarea arată că moldovenii singuri își aleg tratamentul cu antimicrobiene. De asemenea, unii moldoveni consideră că antibiotice îi pot trata eficient de dureri de cap. Cel puțin așa procedează 6% dintre cei intervievați. Alți 6% habar nu aveau de ce au luat unele antibiotice și ce boli au tratat cu ele.  În același timp, 40 la sută dintre participanți au confirmat că s-au consultat doar cu farmacistul înainte de a utiliza aceste preparate, și doar 35 la sută au consultat medicul înainte de aceasta. Peste 13% dintre respondenți au spus că singuri și-au ales tratamentul, iar aproximativ 9% - că au consumat antibiotice, ghidându-se de tratamentul efectuat anterior în cazul aceleeași probleme de sănătate.

█ Consumă antibiotice cum le trece prin minte. Șase din 10 moldoveni își administrează antimicrobiene fără să consulte un medic și fără să știe ce maladii pot trata acestea 

Rezultatele evaluării cunoștințelor referitoare la noțiunea de folosire incorectă a antibioticelor denotă că respondenții au rezerve mari la acest capitol. Mai exact, doar 10% din respondenți consideră incorectă folosirea antibioticelor de fiecare dată când fac febră. În același timp, doar 10,5 la sută dintre respondenți cunosc că administrarea antibioticului fără rezultatele antibiogramei este o acțiune incorectă și dăunează sănătății.

„Trebuie să educăm și să creștem gradul de conștientizare atât al pacienților, cât și a cadrelor medicale în ceea ce privește administrarea corectă a antibioticilor. În primul rând trebuie instruiți mai bine medicii de familie, pediatrii, infecţioniştii și epidemiologii. Pentru ei au fost elaborate două ghiduri de comunicare şi promovare a sănătăţii”, precizează autoarea studiului, Olga Burduniuc.

█  Rezistența la antibiotice i-a transformat viața într-o suferință continuă. De câțiva ani, un moldovean își administrează în continuu pastile pentru durere și își pansează zilnic singur rana 

cadrelor medicale trebuie să le revină rolul cel mai important în prevenirea infecţiilor și în utilizarea prudentă a antibioticelor, a adăugat cercetătoarea, precizând că este foarte important să fie educată și populația generală în ceea ce privește utilizarea corectă a antibioticelor.

 „Întrucât majoritatea intervievaților cred că antibioticele sunt eficiente împotriva virusurilor și le utilizează incorect, este necesar să fie intensificate măsurile de promovare a utilizării corecte și prudente a antibacterienelor – de la medic și farmacist până la pacient. Pentru aceasta, au fost elaborate un set de pliante cu mesaje privind rezistența la antibiotice. Oamenii trebuie să înțeleagă ce reprezintă fenomenul de rezistență la antibiotice”, a mai adăugat Burduniuc.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 577 de persoane. 

 

█ Articole relaționate:

Schimbă medicul pe internet, ziare și reviste. Aproape jumătate dintre moldoveni iau antibiotice în baza informațiilor din mass-media sau la recomandarea rudelor 

Ce trebuie să știe pacienții despre antibiotice

Progresele medicinii din ultimii o sută de ani ar putea ajunge pe apa sâmbetei din cauza numărului mare de prescriere a antibioticelor