Autor: Sorina David

A însușit profesia de medic acasă, în Moldova. După ce a terminat studiile a plecat peste hotare. Nu pentru a munci, dar pentru a cunoaște mai bine domeniul în care urma să își desfășoare activitate. Spune că medicina este un domeniu vast, iar dacă începi să o studiezi nu te poți opri nici după 9 ani de universiatate.

Sunt mărturiile lui Tudor Ababii, medic chirurg și vicedirector la spitalul „Sfânta Treime” din Chișinău. Doctorul povestește că a revenit în țară acum doi ani, după șase ani de muncă la un spital din România, iar anterior și la un spital din Italia.

Nu a vrut să se limiteze doar la studiile universitare, așa că, după ce a terminat și secundariatul clinic, a plecat să facă doctoratul în România. Acolo a început să muncească la Spitalul Clinic Colentina din București. În scurt timp a plecat la o stagiere în Italia, la un spital din Pescara. După terminarea stagiului, a mai rămas acolo un an și jumătate. Voia să cunoască mai bine sistemul de sănătate italian.

„Am vrut să văd cum își câștigă pâinea medicii italieni. Am lucrat acolo un an și jumătate, între timp am mai mers la stagieri prin țară - în Ferrera, Milano. Știam că nu o să-mi strice experiența de acolo, de aceea am ales să mai muncesc un pic, să mai „fur” și câte ceva de la specialiștii italieni”, povestește chirurgul Tudor Ababii.

A fost cu noroc, adaugă doctorul, pentru că la una dintre stagierile petrecute în instituțiile medicale din Italia a fost școlit chiar de către Piero Rosati, plasticianul personal al premierului Italiei, Silvio Berlusconi.

„Am avut norocul să fiu instruit de un specialist și chirurg excepțional, de la care am învățat multe în materie de chirurgie. Cât am muncit în Italia, m-am străduit să prind tot din ce era nou pentru mine, ca, în caz de necesitate, să aplic și acasă”, mai adaugă Ababii.

 Doctorul din Republica Moldova, neurochirurg în Marea Britanie: „Toate investigațiile despre care în Moldova se citește doar în manuale aici sunt disponibile”

Deși între spitalele din Italia și cele din Moldova este o diferență ca între cer și pământ, Tudor Ababii spune că nu a vrut să rămână acolo. Nu l-a convins nici salariul, deși este cu câteva zerorui în plus față de cel pe care îl câștigă acum în Moldova. Spune că toți acești bani nu puteau să stingă dorul de familie și de casă.

„Pentru un om deja format este foarte greu să se acomodeze într-o țară străină, pentru că el a fost crescut și educat în alt stil. El are alte valori, alte princii. Așa și eu. Moldova într-adevăr este o țară foarte dulce și primitoare, spre deosebire de alte state”, a ținut să explice doctorul.

„Dacă nu îmi plăcea o anumită ață chirurgicală, o aruncam și alegeam alta”

Acesta mai povestește că, spre deosebire de doctorii din Molodva, cei din Italia nu duc lipsă de nimic - nici de bani, de utilaj și nici de consumabilele necesare pentru tratamentul eficient al pacienților.

„Acolo nu duceam lipsă de nimic. Dacă nu îmi plăcea o anumită ață chirurgicală, o aruncam și alegeam alta, la fel și cu acele chirurgicale. Aici însă medicii trebuie să economisească din consumabile. De utilaj nici nu mai vorbesc. Ei dispun de tot utilajul modern, noi însă mai avem mult ca să ajungem la nivelul lor. Sper mult ca și în spitalul nostru să avem așa ceva în cel puțin un an”, a mai adăugat Tudor Ababii.

În pofida acestor condiții, chirurgul s-a întors să muncească în România, mai aproape de Moldova, acolo unde se afla familia lui. Au urmat alți șase ani de muncă la Spitalul Clinic Colentina. Povestește că și în România a avut nevoie de timp să se acomodeze, pentru că oricum există o diferență între România și Italia atât la dotarea spitalelor, cât și salarizarea medicilor.

 Tânărul din Republica Moldova, psiholog în Franța: „Dacă rămâneam în țară nu aș fi putut face neuropsihologie, fiindcă nu se predă la nicio facultate” 

„În România nu era chiar ca în Italia - unde am lucrat, și nici ca în Londra - unde am avut o stagiere, dar, oricum, nici ca în Moldova. Acolo lunar aveam în jur de 1.500 de euro salariu. La consumabile, la fel, nu aveam limită, așa că lucram fără să-mi fac alte griji”, povestește Ababii. Cu salariul câștigat acolo a putut să-și ajute fiica,  studentă și ea la medicină în străinătate. După șase ani petrecuți în România a revenit acasă. Crede că e de datoria fiecărui moldovean să revină în țară și să contribuie la dezvoltarea ei.

„Era de datoria mea să revin acasă și să pun în practică ceea ce am învățat în statele mai dezvoltate. Altfel, în zadar am mai pierdut timpul lucrând acolo, fiind departe de casă. Cred că la fel trebuie să procedeze orice specialist plecat”, afirmă medicul Tudor Ababii.

De aceea, pentru a se implica personal în dezvoltarea sistemului de sănătate, a acceptat să fie director adjunct la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”. Împreună cu administrația instituției a început să lucreze la mai multe proiecte de reutilare a instituției medicale. „Avem un proiect de reutilare a spitalului și cred că până la sfârșitul acestui an în spital vom avea utilaj medical nou în valoare de șapte milioane de dolari”, a menționat în final doctorul. 

 

█ Articole relaționate:

Povestea unei asistente medicale din Moldova care muncește în Rusia. „Mi-e dor să port halatul alb, dar mai rabd” 

Cunoscut drept belgian, dar cu rădăcini moldovenești. Neurochirurgul care a înființat un departament de neurochirurgie la Bruxelles și a obținut premii în toată lumea a revenit în Moldova 

Povestea unui stomatolog pediatru plecat la muncă în Italia. „Mi-e dor de un „mulțumesc” de copil”