Autor: Sorina Bujarov
În loc să se bucure din plin de viață, mulți dintre vârstnicii din Moldova ajung să fie „prizonierii” propriilor case imediat ce au ajuns să se pensioneze. Bolnavi, singuri și săraci, cea mai mare parte din ei sunt nevoiți să se descurce de unii singuri tocmai atunci când au nevoie cel mai mult de susținere. Pentru că statul practic nu-i ajută, iar rudele de multe ori uită de ei, speranța rămâne la străinii cu inimă mare. Din fericire, în Moldova, astfel de oameni există. Sunt oameni care și-au făcut din îngrijirea bătrânilor o profesie. Ei vin, le monitorizează sănătatea, le fac diverse proceduri medicale, uneori le gătesc și chiar stau cu bătrânii la sfat, așa încât să nu se simtă singuri și inutili. Vizitele asistenților medicali și sociali le schimbă viața și-i dau sens.
Eugen Voloșin are 64 de ani și este printre „norocoșii” pe care asistentul medical îl vizitează de cel puțin trei ori pe săptămână. E unul dintre angajații organizației neguvernamentale CASMED, care a angajat o armată întreagă de profesioniști specializați în îngrijiri la domiciliu.
De câțiva ani bărbatul își petrece viața în singurătate, între patru pereți. Are o casă mare la care spune că a muncit toată viața. Doar câinele îi mai dă de știre că există oameni în jurul lui. Din cauza unui infarct miocardic pe care l-a suferit acum jumătate de an, bărbatul își mișcă foarte greu partea stângă a corpului.
Astfel, activitățile sale zilnice se limitează doar la urcat și coborât din pat. Tot în pat l-am găsit și atunci când l-am vizitat. Îmbrăcat într-un maiou, pantaloni sport și încălțat în ciorapi de lână, bătrânul Eugen stătea așezat la marginea patului, cu mâinile pe genunchi și ne aștepta.
Ne-a întâmpinat cu un zâmbet modest și ochii larg deschiși, de parcă nu-i venea să creadă că atâția oameni îi pășesc pragul.
„Atât de mulți sunteți. La mine nu prea vine lume”, a exclamat bărbatul în timp ce-i pășeam pragul. A încercat să se ridice, să ne salute, dar a reușit doar pe jumătate. Până nu de mult însă nici asta nu putea să facă. Îl întăresc însă exercițiile pe care le face împreună cu asistentul medical . Acum bătrânul își poate mișca mâna și piciorul stâng.
„Domnul Eugen e foarte bravo. Înainte nu putea să ridice mâna în sus. Acum o poate duce chiar și la umărul opus. Desface pumnul. Cu greu, dar îi reușește. A început să meargă mai bine”, ne povestește încă de la intrare Ala Brânză, asistentul medical care-i monitorizează sănătatea lui Eugen Voloșin.
Ca să demonstreze că poate, bărbatul a început să ne arate exercițiile pe care le-a învățat în cele șase luni de când este beneficiar de servicii socio-medicale la domiciliu. A ridicat de câteva ori mâna în sus, apoi a dat-o în jos, în dreapta, apoi în stânga, printre of-urile generate de durere, dar și lipsei de energie.
„Ați mâncat ceva astăzi?”, întreabă îngrijorată asistenta. Ala Brânză ne-a șoptit ulterior că deseori bărbatul refuză să facă exerciții din cauză că îi este foame.
„La străini nu povestește, dar mie îmi spune tot – că fete lui nu vor să aibă grijă de el, după ce s-au asigurat că a scris casa după ele. Nu are nici ce mânca și nici nu poate ieși din casă ca să meargă să-și cumpere ceva. Îi aduc eu mâncare deseori, pentru că ți se rupe inima să-l vezi așa”, povestește asistenta. Acum i-a adus moșului un colet cu produse alimentare – donație de la organizația la care lucrează. Alteori însă este nevoită să-și împartă prânzul cu pacienții săi, pentru că mulți dintre ei îndură foame.
█ EDITORIAL//„Adoptă un bătrân”
Eugen Voloșin însă e modest și nu a vrut să ne vorbească deschis despre probleme sale. Ne-a spus doar – „mi-e mult mai bine de când vine doamna Ala pe la mine. Din luna ianuarie, de când am fost externat din spital după infarct, vine de trei ori pe săptămână. De atunci starea mea a evoluat mult. Numai ea mă vizitează, nepoata vine de la Moscova doar vara”, ne-a spus bătrânul, în timp ce făcea exerciții întins pe podea.
Vizita s-a terminat după o oră, timp în care asistentul medical îi tot repeta bătrânului să facă exercițiile cât mai frecvent și să mănânce bine.
Olga Samulenco se bucură și ea de servicii socio-medicale la domiciliu ale CASMED-ului. Are doar 66 de ani, iar de aproape un an este pur și simplu țintuită la pat. Totul din cauza unei septicemii generate de o injecție făcută la Centrul Medicilor de Familie din localitate, pentru tratamentul artritei. După acesta însă starea ei s-a agravat. A fost în comă o săptămână, apoi a petrecut mai mult timp în secția de reanimare. Pentru că a stat mult timp nemișcată, femeia a dezvoltat escare – răni deschise, care trebuie îngrijite și supravegheate în permanență. Iar pentru că îngrijirile medicale la domiciliu sunt scumpe pentru ea, pensionara a fost nevoită să petreacă mai mult timp în spital. A trebuit însă să caute soluții, pentru că nu putea sta la spital tot timpul. Fiica ei a aflat de la medicul de familie despre serviciile de îngrijire la domiciliu și a cerut ajutor.
Astfel, de la începutul lunii iunie, femeia este vizitată zilnic de un asistent medical, care-i curăță rănile, o bandajează și o ajută să se miște ca mușchii să nu să se atrofieze complet. Izolată într-o cămeră mică, unde masa e plină de medicamente și bandaje, bătrâna așteaptă cu nerăbdare vizita asistentului medical.
„De la început eu cu Ala nu aveam o relație foarte prietenoasă, dar după câteva zile de lucru am început să o iubesc. Nu îmi plăcea că îmi provoca durere, deși știu că face ceea ce trebuie. Datorită ei acum pot mișca singură mâna stângă, pot ridica picioarele. Cu mâna dreaptă e greu, dar Ala m-a asigurat că o să reușim să le facem pe toate, doar trebuie timp”, ne povestește femeia, în timp ce asistentul medical îi prelucrează rănile.
Bătrâna locuiește cu fiica. Aceasta însă nu o poate îngriji, pentru că de fiecare când vede rănile neacoperite pe corpul mamei, plânge. Asistentul medical le-a dat însă speranță, iar acum bătrâna este sigură că se va recupera. „E greu, e dureros, dar Ala mi-a spus că doar așa o să mă pot ridica din pat. Am văzut că ceea ce face are efect, așa că mă strădui și eu să o ascult. Acum e iubire între noi”, glumește bătrâna, bandajată din cap până în picioare, după ce escarele s-au extins pe aproape tot corpul – picioare, bazin și mâini.
Încercând să o îmbărbăteze, asistenta medicală a adăugat că a mai avut pacienți cu escare atât de grave și a reușit să-i trateze, în cele din urmă. E nevoie doar de răbdare a adăugat specialista, măsurându-i bătrânei temperatura corpului. Așa s-a asigurat că femeia nu a făcut vreo infecție. „Astfel de cazuri trebuie monitorizate strict, pentru că există riscul apariției unor infecții”, a explicat asistenta.
Pentru fiecare vizită acasă, bătrânii îngrijiți de specialiștii de la CASMED plătesc câte 10 lei. Restul cheltuielilor sunt acoperite de către organizație, administrațiile locale și Compania Națională de Asigurări în Medicină. Deocamdată, organizația și-a extins serviciile în 27 de sate din nordul Moldovei. Vrea să mai cuprindă și alte sate, pentru că în realitate există mult mai mulți bătrâni care au nevoie de asistenții lor. Speră doar că noile autorități locale cu care urmează să negocieze să înțeleagă importanța serviciilor și să le dea o mână de ajutor bătrânilor.
Notă: Centrul de Asistenţă Socio-Medicală la Domiciliu „CASMED” este o organizație neguvernamentală, care are scopul să asigure servicii de calitate socio-medicale la domiciliu, să reducă gradul de dependenţă a bâtrânilor imobilizați sau care se confruntă cu probleme medicale și sociale. Crearea acestei asociații a fost condiţionată de nevoia de a îmbunătăți condițiile de viață ale bătrânilor din Moldova.
█ Articole relaționate: