Autor: Parascovia Sula

Andrian Rotaru este cardio-chirurgul care de cel puțin cinci ani reușește să îmbine din plin două meserii grele. Prima, de bază, este cea de salvator de inimi și a doua - de traducător de limbă poloneză. Deși sunt profesii care nu prea se intersectează, medicul le reușește cu succes pe ambele. Atenția cea mare o acordă, totuși, medicinii. Dragostea pentru ea o poartă în suflet încă din copilărie, când se visa lucrând cu bisturiul în mână.

Are 31 de ani și s-a născut la Bălți, într-o familie de intelectuali. Ambii părinți au și studii medicale. Tatăl, șef de studii al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, iar mama – moașă la Centrul Perinatologic l-au îndemnat și pe fiul lor să urmeze facultatea de medicină.

„Părinții m-au motivat mult, îndeosebi tatăl meu, care dintotdeauna m-a văzut medic chirurg”, și-a început istoria cardio-chirurgul.

█ Doctor moldovean, anesteziolog-reanimatolog la un spital din SUA: „Cei care au plecat din țară au vrut o viață mai bună. E greu să faci medicină, să ai familie și să trăiești cu un salariu mizerabil

Dorința de a deveni chirurg de inimi a apărut în timp ce asista la o operație pe cord din Polonia.

„Eram sigur întotdeauna că voi face chirurgie. Fiind student la Universitatea De Medicină „N.Testemițanu” am petrecut toate stagiile practice de vară în străinătate. Am fost în Polonia, Cehia, Franța, Belgia, SUA unde am avut norocul să cunosc o altă abordare a domeniului medical, în special a celui chirurgical, prin prisma unui tânăr student. Anume în Polonia am asistat la prima operație pe cord. Mi s-a întipărit pentru tot restul vieții. Cred ca atunci a fost punctul de pornire”, povestește entuziasmat medicul.

Debutul în cardiochirurgie

În 2008 a început rezidențiatul, specialitatea Chirurgie, în cadrul Catedrei de Chirurgie „N.Anestiadi”, sub conducerea Academicianului Gheorghe Ghidirim. În 2009 a obținut o bursă de studii la Universitatea Jagiellor din Carcovia. În Polonia a stat un an și tot acolo a început să profeseze.

„În perioada scurtelor concedii în Moldova, l-am cunoscut pentru prima oară pe mentorul meu, Aureliu Batrânac. El m-a motivat perseverez în domeniu și să revin Moldova. Așa am făcut. Mi-am continuat studiile prin rezidențiat în cadrul Spitalului Clinic Republican în secțiile Maladii Cardiace Congenitale si Vicii Cardiace Dobândite. Aici, aș dori sa aduc sincere mulțumiri tuturor dascălilor mei, medici de frunte, cu o vastă experiență și verticalitate notorie, care au investit multă dăruire în formarea mea ca specialist, în special Dr. Aureliu Batrânac, Dr. Andrei Ureche, Dr. Andrei Lesco, pentru permanența încredere și susținere acordată mie”.

Debutul ca traducător

Prima experiență în calitate de traducător de limba poloneză a avut-o în anul 2003. Invitația a venit din partea unei fundații de binefacere.

„A fost o provocare pentru mine și ceva cu totul deosebit de tot ceea ce am făcut până atunci, dar foarte motivant și interesant. Mai întâi era doar un hobby și nimic mai mult, între timp a devenit chiar un job, prin intermediul căruia cred că sunt mult mai cunoscut decât prin cea de medic”, a adăugat zâmbind medicul.

Andrian Rotaru nu se sfiește și recunoaște că această activitate l-a ajutat să câștige mai mult, așa încât să-și poată întreține familia și în același timp să-și continue cariera de medic.

„În 2005 am obținut diploma de cunoaștere avansată a limbii poloneze, autentificată de Ministerul Justiției din Polonia, iar în 2014 am obținut calificativul de traducător/interpret autorizat de limba poloneză, oferit de Ministerul Justiției din Republica Moldova”

Chirurgul spune că datorită acestei activități a avut posibilitatea să cunoască foarte multe domenii, diferite de medicină, locuri deosebite, personalități notorii, atât din Moldova, cât și din străinătate. Totuși, medicul recunoaște că aproape mereu e antrenat în activitatea chirurgicală.

„A fost, dar și este greu. Ambele activități îmbină o serie de responsabilități, care trebuie respectate cu strictețe. În calitate de traducător sunt liber-profesionist, altfel nici nu poate fi”.

În acest moment, doctorul sprijină câteva proiecte de traducere. În ultimul timp însă proiectele internaționale s-au diminuat din cauza instabilității politice. „Administrația spitalului și colegii mei cunosc orarul meu de activitate și sunt întotdeauna deschiși și binevoitori”, adaugă chirurgul.

Familia este cel mai mare sacrificiu

Nopți nedormite, alimentație mai puțin corectă, timp limitat și lipsa unei vieți normale... Acestea sunt doar câteva din sacrificiile pe care le fac medicii dedicați doar pentru un singur moment - cel de a salva o viață.  Cel mai mare sacrificiu al acestei vocații rămâne totuși familia. Pentru cardio-chirurgul Andrian Rotaru fiecare zi poate fi un nou început, dar și sfârșitul suferințelor bolnavului.

„Viața unui chirurg se divizează în două momente: până la gardă și după gardă. În general, orarul este în felul următor: la 6:30 trezirea și activitate continuă diversă până la miezul nopții sau și după (zâmbește)”

Orice sacrificiu însă este răsplătit pe deplin, iar cel mai frumos lucru din viața de medic este „zâmbetul împlinit al pacientului”, adaugă cu nostalgie medicul.

 Povestea unui doctor moldovean ce muncește la un spital din Germania: „Dacă s-ar legaliza „mulțumirea” din partea pacientului, medicii nu ar mai pleca din țară, din cauza sărăciei”

Însă succesele adesea sunt însoțite de eșecuri, pe care chirurgii nu le pot uita atât de ușor. „Din păcate, cel mai mult rămân în memorie cazurile de insucces, care fură și o părticică din noi. Să nu uităm că niciun medic nu este Dumnezeu. Suntem doar oameni și facem totul ce ne stă în puteri pentru a lupta pentru pacient”.

Inima rămâne o enigmă

Pentru doctorul de inimi, inima rămâne un univers necunoscut, iar fiecare zi este un prilej de a-i studia la maxim activitatea. „Inima rămâne o enigmă, indiferent de evoluția științifică. Pentru mine personal ea este o minune, care mă fascinează prin perfecțiunea sa. În secolul nostru extrem de activ, stresul rămâne a fi factorul primordial în majoritatea maladiilor, iar afectarea inimii nu e o excepție, ci mai degrabă deja o obișnuință”.

Pentru a vedea cum se dezvoltă medicina în lumea occidentală, doctorul nu ezită să facă stagii în străinătate și să lucreze cot la cot cu medicii de acolo.

„În acest moment mă aflu în orașul Zabrze, la Centrul de Maladii Cardiovasculare din Siezia, unul dintre centrele de frunte în domeniul cardiologiei, cardio-chirurgiei și al transplantologiei din Polonia. M-a invitat cunoscutul Profesor Marian Zembala. Volumul operator aici este unul de-a dreptul impresionant. Peste 2.300 intervenții anual, peste 150 de transplanturi de cord și plămâni. Dotarea tehnică este la superlativ. Sunt antrenat zilnic în activitatea chirurgicală. Colegii polonezi sunt foarte deschiși și amabili, iar volumul de experiență pe care îl acumulez timp de trei luni sper sa fie cât mai util la noi în țară”, vorbește emoționat chirurgul.

█ Povestea unui tehnician radiolog plecat în Italia: „Dacă aș întoarce timpul înapoi, nu aș mai răbda 35 de ani. Aș pleca mult mai devreme din sistemul medical” 

Pentru Andrian Rotaru o operație de nota 10 constă în „măiestrie, rațiune, concentrare și puțin „noroc” chirurgical”, iar calitățile de bază ale unui medic salvator trebuie să fie „integritatea, discernământul și nu în ultimul rând dorința de a salva vieți”.

Pe lângă faptul că are un program foarte încărcat, doctorul e pasionat de lectură. Citește atât literatură de specialitate, cât și clasică și recomandă lectura tuturor tinerilor, indiferent de preferințe.

În Moldova Andrian Rotaru profesează la Spitalul Clinic Republican și la o clinică privată. Printre operații reușește să fie traducător la Ambasada Poloniei.

Oricât de grea ar fi profesia de cardio-chirug, atunci când există dorință se găsește și posibilitate, crede doctorul. „Orice ai face în viață, trebuie să o faci atât de bine, precum ai face-o pentru tine personal!”, încheie tânărul chirurg.

 

█  Articole relaționate:

Povestea unui chirurg moldovean stabilit în Germania: „Nemții au un foarte mare respect pentru medici. Ei își dau seama câte sacrificii face un om pentru a avea dreptul să poarte halatul alb”

Povestea lui Jan Drobeniuc, epidemiologul moldovean stabilit în SUA. „Aici, viața nu mai e un proces de supraviețuire. Pot să mă focusez pe cercetare, fără frustrări” 

Povestea unui neurolog moldovean care muncește în Germania: „Aici oamenilor li se dă o șansă la viață, ceea ce în Moldova rar se întâmplă”

Povestea unei asistente medicale care muncește în Canada. „Am plecat din țară dintr-un singur motiv. Vreau să-mi fac munca cu demnitate, nu să cerșesc de la pacienți”