Autor: Natalia Nicoreanu

Rata scăzută a vaccinărilor, numărul mare al bolnavilor diagnosticați cu tuberculoză în stadiu avansat și tăinuirea cazurilor de infecții nosocomiale. Sunt doar câteva dintre problemele care se regăsesc în raportul de activitate al Direcției municipale sănătate, pentru primul semestru al anului 2016. Datele au fost făcute publice astăzi de șeful Direcției, Mihai Moldovanu. Acesta și-a convocat subalternii la o ședință în care nu a ezitat să-i dojenească public. Unii chiar au fost îndemnați să vină cu explicații. Întreaga ședință a fost transmisă live pe privesc.eu.

Cifrele și graficele prezentate sunt pe alocuri, grave, o recunoaște șeful Direcției Sănătate, care nu a ezitat să-și „muștruluiască” subalternii. Potrivit datelor prezentate de Mihai Moldovanu, controlul profilactic lasă de dorit.

„Am selectat testele care nu au nevoie de dotarea instituțiilor medicale cu echipamente sofisticate. Am selectat acele examinări care necesită implicarea doctorului sau asistentului medical. La examinarea glandelor mamare ale femeilor mai mari de 18 ani, unele instituții înregistrează date sub baremul trimestrial. Aici este o problemă cu ATM Râșcani. La centrele de Sănătate Ghidighici și Grătiești, indicatorii semestriali sunt sub baremul unui trimestru. Stimați colegi, 19% și respectiv 17%. Dvs. trebuia să aveți pentru primul trimestru 25%, dar în jumătate de an nu ați ajuns nici la indicatorul pentru primele trei luni. Doar câteva instituții înregistrează indicatori buni”, s-a arătat indignat șeful Direcției Sănătate a Municipiului Chișinău.

 Mihai Moldovanu, șeful Direcției Sănătate Chișinău: „Salarizarea, conform metodologiei noi, nu cred că poate fi aplicată din iulie. Nu avem indicatorii și nici banii necesari” 

Restanțe mari și la capitolul testării glicemiei persoanelor după 40 de ani și a celor din grupurile de risc. „Cel mai jos indicator este înregistrat de ATM Râșcani. Doamna Pâslaru, deja a treia oară vă nominalizăm aici. La fel și ATM Buiucani. Cifrele sunt prea joase. Poate va trebui să vă dăm câte o diplomă pentru „efort”. La Sancos, de exemplu e cel mai bun rezultat. De ce ei reușesc și noi nu? La centrele de sănătate situația este mai dificilă. Doar șase centre din 14 au raportat indicatori medii. Chiar glicemia nu putem să o măsurăm? Cum să vă motivăm domnilor directori?”, se întreabă Moldovanu.

Și la capitolul imunizarea populației în municipiu șchiopătăm. Ponderea persoanelor vaccinate în primele șase luni este sub nivelul de 92% la toate vaccinurile, cu unele excepții. „Aici chiar avem foarte mult de lucru. Ce facem? Reușim să ajungem la baremul de 92-95%. Am avut ani foarte buni. Anul ăsta ce se întâmplă?”.

Și la incidența tuberculozei Municipiul Chișinău nu are rezultate strălucite. Descreșterea e nesemnificativă. În schimb, a crescut numărul cazurilor când boala este depistată tardiv. Cea mai gravă situație este în suburbiile Băcioi și Budești. „Cu regret, în cadrul Municipiului, aproape șapte la sută din cazurile depistate în perioada primului semestru al anului 2016, sunt depistate în stadiu avansat. Indicatorul analizat este de patru ori mai mare comparativ cu cel pe Mmunicipiu în cadrul Centrului de Sănătate Băcioi și de cinci ori mai mare la Budești”, a adăugat Moldovanu.

A scăzut și incidența prin tumori maligne, de la 103 la 79,2 cazuri la 100 de mii de populație, doar că sporește numărul cazurilor diagnosticate în fază avansată a bolii. La Colonița, Cricova, Budești și Stăuceni, ponderea persoanelor depistate cu grad avansat constituie mai mult de jumătate din numărul total de cazuri depistate pe întreg Municipiul Chișinău.

 „Se pune întrebarea: Ce facem noi acolo? Facem medicină sau venim la lucru și plecăm de la lucru? Vă rog toți patru directori să aduceți lămuriri și posibil o să mă adresez și către consiliile locale ca să fiți ascultați în cadrul ședinței Consiliului la acest capitol”, i-a probozit Mihai Moldovanu pe directori.

Și dacă instituțiile medicale se laudă cu reușite în domeniul chirurgiei ginecologice și un număr mare de intervenții chirurgicale efectuate, se pare că o bună parte dintre acestea sunt avorturi – 563 de cazuri la Spitalul „Sfânta Treime”, 1.052 de cazuri la Spitalul „Arhanghelul Mihail” și aproape 1.760 de cazuri – la Maternitatea Nr.1.

 Doi doctori din Chișinău, sancționați cu o mustrare, pentru că ar fi tratat neglijent un pacient. În consecință, acesta a murit 

„Dle Dondiuc, dvs. m-ați asigurat că procentul mare de intervenții chirurgicale în ginecologie nu sunt pe contul avorturilor. 52% sunt avorturi. Ele trebuie făcute în secție? Trebuie făcute în centrele perinatologice. Aveți trei secții ginecologice. De ce să le întreținem? Ca să facem avorturi? Poate redirecționăm banii spre altceva. Ne lăudăm că facem intervenții Doamne ferește de care, dar ele de fapt sunt foarte simple. Eu nu știu dacă pacienta cu avort trebuie să stea în spital trei-cinci zile din contul CNAM-ului”, a fost replica lui Moldovanu.

Deși rata infecțiilor intraspitalicești arată, pe foaie, destul de bine, iar numărul de cazuri este mic, se pare că cifrele nu sunt cele reale. Spre exemplu în datele raportului, la Maternitatea Nr.2 rata infecțiilor nosocomiale la 1.000 de nou născuți este de 3,4% față de 6,6 la sută cât este la Maternitatea Nr.1.

„Complicațiile nosocomiale înregistrează cifre mici în toate instituțiile medicale. Nu se raportează aceste cazuri. Stimați directori de spitale, noi nu avem probleme? Pe cine noi mințim? Acestea nu sunt cifre reale. Controlul pe intern este, dar se tem să vină să-i spună directorului că am înregistrat un caz de infecție nosocomială, pentru că se teme să nu vă supere”, a precizat Moldovanu.  

Totodată, raportul atestă o scădere a numărului de persoane care sunt spitalizate având îndreptare de la medicul de familie – de la 30 la 25 la sută. Vicedirectorul medical de la Spitalul Municipal „Valentin Ignatenco”, Lilia Chiosea susține că din cele 22 de mii de adresări de la începutul anului, jumătate sunt pacienți care au venit pe cont propriu, fără a trece pe la medicul de familie.

„Din aceste 11 mii - 40% dintre cazuri au fost internate. Dacă pacientul a fost internat, înseamnă că a avut o problemă serioasă. De ce nu a fost la medicul de familie? De ce a stat acasă? Sunt întrebări pe care trebuie să le discutăm în comun cu asistența medicală teritorială, cu vicedirectorii. Trebuie să studiem aceste cazuri”, a fost propunerea Liliei Chiosea.

Tot ea a ținut să vină cu un îndemn către reprezentanții din medicina primară.

„Pacienții urgenți se tratează șapte-zece zile la medicul de familie, dar vin fără investigații. Vă rugăm să țineți cont de acest lucru. Copiii care vin, să aibă cel puțin analiza la sânge și urină, dar și radiologia cutiei toracice, atunci când este cazul. Prea mult stau la medicina primară și nu înțeleg ce tratăm acolo”, a adăugat Chiosea.

█ Reforme pe care le vede doar ministra Sănătății. Ruxanda Glavan și-a prezentat raportul de activitate pe Facebook, evitând presa

Cea care a venit cu o reacție a fost șefa Asociației Teritoriale Centru, Adela Glavan. „Ce ține de analize. Haideți să ne determinăm și haideți să credem laboratoarelor și din asistența medicală primară, că ele sunt tot așa acreditate, ele tot așa trec controlul intern și extern ca și toate celelalte laboratoare. Când facem aici analize și se duc în staționar și încep să le repete, atunci care este lucrul nostru?” a întrebat indignată Glavan.

Cât privește rata scăzută a profilaxiei, Adela Glavan spune că greul la acest capitol cade pe umerii asistentelor medicale, care ar avea nevoie de o mai bună școlire. „De câțiva ani vorbim despre schimbarea instruirii și pregătirii asistentelor medicale, dar și responsabilizarea lor. Când vorbim de controale profilactice, în mare măsură 80-90% din lucrul acesta depinde de asistentele medicale”, a precizat managerul.

Cât privește spitalizarea în baza îndreptării de la medicul de familie, șefa de la ATM Centru a declarat că la mijloc ar fi o problemă financiară. „În ultimii doi-trei ani în contractul cu CNAM este indicat următorul punct: pentru fiecare internare neargumentată răspunde asistența medicală primară. Nu prea suntem de acord. Mai este și medicul care stă în Departamentul de Internare. El tot vede pacientul și trebuie să poarte responsabilitate. Dacă vine controlul și spune: tu, medic de familie ai internat neargumentat și cazul tău - minus 3.000 de lei va fi scos din asistența medicală primară... Vom ajunge așa că în genere medicul de familie nu va face îndreptări”.

Într-un final, spiritele s-au mai calmat, iar Mihai Moldovanu s-a mai potolit cu dojana și chiar le-a mulțumit tuturor pentru implicare, urându-le vacanță plăcută celor care încă nu au fost la odihnă.

 

█ Articole relaționate:

Miniștrii Sănătății vin și pleacă, reforma spitalelor rămâne în sertar. De ce medicina din Moldova e în continuare sovietică 

Deputații vor mai aștepta un an proiectul Codului Sănătății. Documentul urma să ajungă în Parlament în această vară 

Un nou termen pentru darea în exploatare a blocului nou de la Urgență. Clădirea mai are nevoie de investiții de câteva milioane