Autor: Viorica Tabac
Numărul persoanelor care suferă de alergie s-a triplat în ultimii ani, la nivel mondial, iar către 2050 jumătate din populația lumii ar putea fi afectată de cel puțin o formă de alergie, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Totodată, Asociația Mondială de Alergologie semnalează că bolile alergice tind să capete proporții epidemice, iar principalii factori care duc la apariția lor sunt predispoziția genetică, mediul ambiant poluat, schimbarea stilului de viață, dar și schimbările climatice.
În timp ce la nivel mondial, organizațiile de sănătate se alertează, Republica Moldova ține statistici doar pentru cazurile de rinită și dermatite. Statistici privind alergiile alimentare, de exemplu sau alte feluri de alergii, nu există. Prin urmare nu avem de unde ști câți oameni anume suferă anual de maladii alergice și ce le provoacă cele mai multe alergii.
„O statistică aparte pe alergii nu este. Avem doar pe rinită alergică și pe dermatite. Ele sunt cele mai frecvente. Dermatite sunt de trei feluri, dar nu ținem evidența pe fiecare în parte. De exemplu, anul trecut numărul total al rinitei alergice printre adulți a fost de – 1.657 de cazuri, dintre care 957 au fost cazuri noi. Dacă e să ne uităm cu cinci ani în urmă, atunci se atestă o creștere. De exemplu, în 2011 au fost 1.196 de cazuri printre adulți, dintre care 675 erau cazuri noi”, a declarat pentru Sănătate INFO Petru Crudu, director adjunct la Centrul de Management în Sănătate Publică.
█ Factorii de risc ce provoacă alergiile la copii
Specialiștii în sănătate spun că în Moldova nu se ține o evidență a tuturor formelor de alergii, din cauză că sunt mai rare. În schimb, medicii explică ce feluri de alergii există și cum să ne protejăm de ele.
Astfel, cele mai cunoscute substanțe care provoacă alergiile sunt mucegaiurile, acarienii (insecte mici), câinii, pisicile, alergenele alimentare, dar și medicamentele, menționează specialiștii în sănătate. „Boala alergică este o problemă imunologică, ce se manifestă prin schimbarea imunității organismului”, a declarat pentru Sănătate INFO Marina Casapciuc, medic alergolog și șef al Secției Alergologie a Spitalului Clinic Republican.
Alergia poate afecta toate organele și sistemele, explică medicul. Atunci când suferă pielea, pacienții pot face reacții alergice acute, precum urticărie, edeme angioneurotice. De asemenea, alergiile pot provoca afecțiuni cronice ale pielii, precum diverse dermatite. „Alergia este o problemă de sănătate publică actuală. Moldova e o țară agrară, iar toate fructele, legumele colorate, pe care le mâncăm, ne pot provoca reacții alergice. Aici putem menționa și produsele, care conțin coloranți, conservanți din cauza cărora putem avea reacții alergice”, mai precizează Casapciuc.
Mai exact, alergiile se manifestă prin strănut, mâncărimi de nas, respirație grea, erupții pe piele sau șoc anafilactic. Medicii precizează că o formă acută este șocul anafilactic, de altfel, drama bolilor alergice.
„Simptomele alergiei apar atunci când persoana intră în contact cu alergenul. Dacă un om are reacție alergică la praf, mucegai, atunci ar putea fi afectat sistemul respirator. Astfel, aceștia pot dezvolta bronhospasme sau rinită alergică. Dacă pacientul este alergic la produse alimentare. Atunci poate avea urticărie, dermatită. Înțepăturile de viespi, albine pot provoca șoc anafilactic”, a explicat Marina Casapciuc.
Testul necesar pentru depistarea bolilor alergice este anamneza, în urma căreia se fac investigații și se depistează la ce alergen are reacții pacientul.
„Cauza oricărei probleme menționate este alergenul. Dacă o persoană nu suferă de alte boli, atunci imunitatea lui este bună și poate elimina orice alergen. În momentul în care pacientul suferă de o boală, atunci și imunitatea lui este scăzută și nu se poate confrunta cu alergenii”, a adăugat Marina Casapciuc.
În altă ordine de idei, medicii spun că cel mai des fac alergii copiii. Aceștia pot moșteni alergia de la mama ori tata, sau de la ambii. Însă pot face și alte forme de alergii, fără ca părinții să sufere de ele. De altfel, boala alergică se poate manifesta peste o generație sau chiar peste două. Ea nu este gravă, dar simplul fapt că pacientul nu poate, de exemplu, respira normal, uneori și jumătate de an, este foarte dificil pentru el.
Statisticile arată că în 2015, printre copiii până la 18 ani au fost înregistrate în total 934 de cazuri de rinite alergice, dintre care 698 au fost îmbolnăviri noi. Numărul dermatitelor a fost de 11.911, dintre care 11.358 – cazuri noi. În comparație cu 2011, rinitele alergice au fost cu aproape 360 mai puține, iar dermatitele – cu 1.711 mai multe.
„Dacă mama suferă de o boală alergică, atunci există riscul de până la 25% că și copilul poate suferi, dacă ambii părinți au boli alergice, atunci până la 50% și copiii pot suferi. Totuși copilul are predispunere, dar totul depinde de condiții și de modul lui de viață. Chiar dacă o persoană urmează un tratament și ea se simte foarte bine, în momentul în care intră în contact cu alergenul, boala revine din nou”, a precizat Marina Casapciuc.
„Copiii mici pot dezvolta foarte ușor o reacție alergică acută. Consumul unor produse alimentare sau administrarea unor medicamente pot cauza o erupție. Este evident că trebuie să îndepărtăm imediat cauza care a provocat alergia”, a menționat Tatiana Gorelco, pediatru alergolog la Institutul Mamei și Copilului.
Cu cât este mai mic copilul cu atât este mai mare riscul ca acesta să facă o alergie alimentară. „Clinic, alergia la produsele alimentare se manifestă în primul rând prin afecțiuni ale pielii, de exemplu diferite erupții, umflături sau prin afectarea tractului gastrointestinal”, explică Tatiana Gorelco.
Orice pacient care suferă de o boală alergică trebuie să știe care sunt măsurile de prevenire și măsurile care trebuie luate de urgență. Orice persoană care manifestă reacții alergice, are nevoie de un regim mai special, de exemplu să reducă la maxim contactele cu orice alergen.
Dacă pacientul are alergie la produsele alimentare, atunci din rația lui alimentară trebuie exclus orice produs cu potențial alergic înalt. Dacă este alergic la medicamente, atunci să le excludă. Dacă el face alergie la aerul alergenic, atunci trebuie de minimizat expunerea la acele aeroalergene, menționează specialiștii.
Extrem de importantă este tratarea la timp a alergiei, indiferent de alergenul care a declanșat-o. Netratarea ei la timp poate cauza patologii mult mai grave. O imunitate ridicată asigură un mecanism de protecție completă a organismului împotriva bolilor și a infecțiilor, iar slăbirea sistemului imunitar aduce cu sine o sensibilitate crescută la numeroase tipuri de afecțiuni, atenționează specialiștii.
La nivel mondial, peste 220 de milioane de persoane suferă de o formă de alergie alimentară. Conform estimărilor Academia Europeană de Alergie Maladii Imunologie (EAACI), prevalența alergiei alimentare s-a dublat în ultimii zece ani, iar la nivel european, numărul celor care suferă de alergie alimentară depășește actual 17 milioane.
█ Articole relaționate: