Autor: Parascovia Rogate

Accesul la informații în secolul XXI îi face pe unii părinți să refuze să-și vaccineze copii, de teamă că acestea ar putea cauza mai multe reacții adverse, decât să prevină anumite afecțiuni. În unele raioane, numărul copiilor vaccinați abia de ajunge la 50%, scrie în Raportul Național Supravegherea de Stat a Sănătății Publice în Republica Moldova pentru anul 2015.

Dacă în 2014 cel mai evitat vaccin a fost cel împotriva infecțiilor pneumococice, anul trecut pe primul loc s-a aflat cel al rotavirusului, care se administrează în primul an de la naștere, arată datele Centrului Național de Sănătate. Doar 70 la sută dintre copiii din toată țara au fost imunizați cu acest preparat, precizează specialiștii din sănătate publică. Cele mai mici rate de imunizare împotriva rotavirusului se atestă în raionul Dondușeni, unde doar 53% dintre copii au primit vaccinul și în raionul Ceadîr-Lunga, unde au fost imunizații 55% dintre nou-născuți.

Pe locul doi în topul celor mai evitate vaccinuri de către părinții din Moldova este cel împotriva infecțiilor pneumococice, preparat care se administrează la fel ca și cel împotriva rotavirusului. Datele arată că în 2015 doar 73,5 la sută dintre nou-născuții din țară au fost imunizați împotriva acestei maladii. Cel mai restanțier la acest capitol este raionul Dondușeni – unde doar patru copii din zece au fost imunizați.

 Când ajung în țară vaccinurile antigripale

Al treilea vaccin pe care îl refuză părinții pentru micuții lor este vaccinul împotriva Hib, o bacterie care provoacă infecții severe, în special la nou-născuți. Cu toate acestea, anul trecut doar 89% dintre micuții din Moldova au fost imunizați împotriva ei. La Bender, de exemplu, doar 76% dintre copii au primit acest vaccin.

Aceeași rată de imunizare se atestă și în cazul preparatului împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, vaccin care se administrează la un an, la 6-7 ani și în adolescență la vârsta de 14-15 ani. În cazul acestui preparat, cele mai puține vaccinări sunt în mai multe raioane, unde rata imunizării este sub 80%. Printre acestea se numără Ștefan-Vodă, Vulcănești, Bender, Tiraspol, Dubăsari și Rîbnița. 

Un pic mai bine stăm la capitolul imunizare împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive (DTP). 90% dintre copii au fost imunizați și împotriva acestor maladii. În cazul hepatitei de tip B – 91% dintre copii au fost imunizați, la fel ca și împotriva poliomielitei. Potrivit acelorași date oficiale, cea mai bună rată de vaccinare este împotriva tuberculozei. 98% dintre copiii din Moldova au fost imunizați cu vaccinul BCG. Preparatul se administrează o singură dată, în prima săptămână de la naștere. 

Potrivit specialiștilor din sănătate publică „nivelul redus al vaccinări la nivel național este determinat de situația raioanelor din stânga Nistrului, precum și de refuzul de a-și vaccina copii din partea unor grupuri de populaţie sub influenţa propagandei antivaccinale, nivelului jos al cunoştinţelor unor lucrători medicali privind contraindicaţiile medicale către vaccinare şi capacităţi insuficiente de comunicare cu părinţii”, mai scrie în raportul pentru anul trecut.

De altfel, deși părinții devin tot mai sceptici privind importanța imunizării micuților, numărul reacțiilor adverse provocate de vaccinuri este constant, ca și în anii precedenți.  În anul 2015 au fost înregistrate 116 cazuri.

 Un adolescent a murit din cauza rujeolei

„Cele mai multe RAP au fost înregistrate după vaccinarea cu vaccin BCG (anti tuberculoză) - 103. Acestea s-au manifestat ca limfadenite regionale, abcese reci la locul inoculării vaccinului, cicatrice cheloidale, ulcer la locul inoculării vaccinului și  sinovită a genunchiului. După administrarea vaccinurilor împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, dar și a hepatiteti B și împotriva bacteriei Hib s-au înregistrat șase reacții adverse, ca hiperpirexie, convulsii pe fon de febră, reacţii locale (durere și tumefiere), toate finalizându-se cu însănătoşire după tratamentul adecvat pe parcursul a două zile de spitalizare, fără consecinţe și pericol pentru sănătate și viață. După administrarea vaccinului ROR au fost înregistrate cinci cazuri de reacții postvaccinale. Toate cazurile au apărut tardiv, în intervalul 14-24 zile după administrarea vaccinului (fapt caracteristic vaccinului ROR) și s-au manifestat prin febră moderată și tumefierea glandelor salivare, finalizându-se cu însănătoșire timp de două zile”, se precizează în raport.

Medicii de familie spun că în ultimul timp imunizarea este un subiect foarte sensibil, iar părinții se lasă mult mai greu convinși decât altă dată pentru a-și da acordul la vaccinare. Motivul este abundența de informații de pe rețelele de socializare și internet.

„Unele informații care apar online nu sunt veridice sau bazate pe studii. Dar mulți părinți citesc și își fac concluziile proprii. Avem părinți care refuză și asta e o problemă. Uneori refuzurile sunt fără motive întemeiate. Cel mai adesea sunt invocate reacțiile adverse sau calitatea vaccinurilor și oricât nu le explici nu se lasă înduplecați. Mulți spun că micuții trebuie să-și dezvolte imunitatea singuri. Mai este o problemă că părinții comunică între ei și se lasă ușor influențați. Noi le explicăm despre consecințele care pot avea loc, precum a fost în România epidemia de rujeolă. Asta s-a întâmplat tot din motiv că micuții nu erau vaccinați”, a declarat pentru Sănătate INFO Ninel Guler, medic de familie de la Centrul de Sănătate nr.1 de la Orhei.

„Copiii trebuie vaccinați. Medicii pediatri și cei de familie trebuie să le explice părinților cât este de importantă vaccinarea. Asta, deoarece complicațiile bolilor infecțioase care apar în rezultatul nevaccinării sunt mult mai drastice. Practic nu există reacții în urma vaccinărilor, dar nici contraindicații, decât foarte bine delimitate”, spune și Ina Palii, directorul Clinicii de Pediatrie de la Institutul Mamei și Copilului.

Vom preciza că pe parcursul anului 2015, Moldova s-a menținut un nivel relativ înalt (la nivelul celui global) al cuprinderii cu vaccinări. Cu toate acestea obiectivele Programului Național de Imunizări, care este de 95% nu au fost atinse la vaccinarea primară.

 

  Articole relaționate: 

Vaccinul împotriva poliomielitei ar putea să nu mai fie obligatoriuVaccinuri administrate în clinici private și în cele de stat. Diferențele explicate de specialiști

Graficele care dau peste cap inutilitatea vaccinurilor. Cum s-a redus numărul bolnavilor de rujeolă, rubeolă și poliomelită pe parcursul deceniilor 

Nevaccinarea face din nou victime - doi copii au fost diagnosticați cu poliomielită