Autor: Parascovia Rogate
Avem donatori, dar nu avem beneficiari pentru a primi organele acestora. Deși pe de o parte promovăm donarea, afirmând că ea poate salva viețile oamenilor, pe de alta - constatăm că rămânem în urmă cu beneficiarii. Ne împiedicăm, în primul rând în identificarea acestora, chiar dacă Moldova are un registru de dializă și o listă de așteptare pentru pacienții care au nevoie de transplant de rinichi. Din nefericire, puțini ajung să fie incluși în ea. La fel se întâmplă și cu bolnavii cu insuficiență hepatică.
Așa s-a întâmplat și în aceste zile, când rudele unui pacient, aflat în moarte cerebrală, și-au dat acordul ca organele acestuia să fie prelevate, dar medicii nu pot identifica pacienții care ar putea beneficia de ele. Problema e că donatorul are o grupă de sânge rară, iar în listele de așteptare pentru transplant nu există persoane care ar putea beneficia de ele.
„În lista de așteptare nu este niciun primitor care ar corespunde donatorului. Luna trecută, când am avut un donator cu grupa a IV-a, am identificat beneficiarii printr-o minune, însă acum nu avem parte de același noroc. Centrele de dializă nu introduc pacienții în listele de așteptare. Există pacienți care își doresc un transplant, dar nu sunt incluși în listă”, a declarat pentru Sănătate INFO Igor Codreanu, directorul Agenției Naționale de Transplant.
De exemplu, în lista de așteptare pentru transplant hepatic există o persoană care ar putea beneficia de ficat. Deocamdată, însă, aceasta e de negăsit, întrucât a plecat din țară.
„În lista de așteptare pentru un transplantul de ficat au fost doar patru beneficiari cu grupa a IV-a de sânge. La doi dintre aceștia le-au fost efectuate transplanturi, al treilea a decedat cu ceva timp în urmă, iar ultimul este în Italia. Vrem să luăm legătura cu dânsul, dar nu putem da de el. Această grupă de sânge este rară și de aceea și sunt beneficiari puțini”, a ținut să precizeze Adrian Hotineanu, coordonatorul echipei de transplant hepatic din Moldova.
Potrivit specialistului, toți pacienții care suferă de ciroză hepatică în fază terminală se pot înscrie în lista de așteptare pentru un transplant, însă cel mai probabil, nu toți o fac.
„Pacienții sunt trimiși de medicii de familie, hepatologi, etc. la Spitalul Clinic Republican. Aici li se creează un dosar și ei sunt incluși în lista de așteptare, dacă nu au contraindicații. Toți care s-au adresat au fost incluși. Cei mai mulți pacienți sunt cei cu grupa I și a II-a. În realitate, ar putea fi mai mulți pacienți, însă probabil aceștia nu se adresează. Cunoaștem că moldovenii nu prea se adresează la timp la doctori”, a mai adăugat Hotineanu.
Am încercat să discutăm și cu managerii Centrelor de dializă din țară. Singurul cu care am reușit să vorbim este Petru Cepoida, directorul Centrului privat BB-Dializă din Capitală. Acesta spune că nu toți pacienții incluși în dializă pot fi incluși în lista de așteptare pentru transplant, deoarece unii au contraindicații, iar alții adună mai greu informația necesară pentru dosar.
„În lista de așteptare sunt incluși toți pacienții de la dializă care au făcut investigațiile necesare și pot suporta transplantul. Pacienții de la dializă care își doresc acest lucru trebuie să mai facă un șir de investigații, la recomandarea medicilor. Sunt pacienți care timp de jumătate de an aduc documentele necesare pentru lista de așteptare. Asta nu depinde doar de noi, dar și de implicarea pacienților. După ce dosarul e gata, pacientul merge cu el la Agenția de Transplant”, explică Cepoida.
Donatorul recent a fost diagnosticat în moarte cerebrală noaptea trecută și se află la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” din Capitală. Este vorba despre o persoană care a suferit un accident vascular cerebral și care nu a mai putut fi salvată.
Vom preciza că luna trecută, doctorii au avut în aceeași dilemă. Atunci mama unui tânăr din Mingir, Hâncești, a acceptat să doneze organele feciorului ei. Acesta, de asemenea, avea grupa a IV-a de sânge, însă din fericire, pe ultima sută de metri, au fost identificați beneficiarii pentru transplant.
Mai precizăm că anual, pentru tratamentul unui pacient aflat în dializă din bugetul pentru sănătate sunt cheltuiți 180 de mii de lei, iar pentru unul care a beneficiat de un organ nou – cheltuielile sunt în jumătate.
█ Articole relaționate:
FOTOREPORTAJ// Unde și cum sunt depozitate organele până ajung să dea viață altor oameni
Alexander Vladychenko, expert Consiliul Europei: „În cer organele unui om nu-i trebuiesc nimănui”
Moldoveanul care a devenit donator de organe la nici 30 de ani. „Dacă poți salva o viață, fă-o”
Un donator de organe din Moldova a salvat trei vieți, în doar două zile