Autor: Parascovia Rogate/Elena Cioina

Moldovenii au în continuare cel mai mare grad de intoleranță față de persoanele care consumă droguri, alcool, sunt infectate cu HIV sau fac parte dintr-o minoritate sexuală. Cetățenii nu-și doresc să trăiască alături de acești oameni nici chiar dacă aceștia sunt membri de familie. Cei mai neîngăduitori sunt, paradoxal, tinerii cu vârsta între 18-24 de ani, care au cel mai mare acces la informație. Acestea sunt concluziile studiului „Biserică și Stat în Republica Moldova”, prezentat de CBS AXA și elaborat la inițiativa Fundației Soros-Moldova.

Cele patru categorii de oameni sunt și cele mai puțin tolerate de către moldoveni, întrecând chiar și minoritățile religioase cum ar fi musulmanii sau sectanții. Astfel, 99 la sută dintre respondenți nu ar accepta în preajmă nici dacă consumatori de droguri ar fi membri de familie, 97 la sută nu ar vrea să aibă un astfel de prieten, iar 95 la sută – vecin. Pe poziția doi se află consumatorii de alcool și homosexualii. Oamenii nu ar accepta să aibă în familie asemenea membri. Abia după asta sunt purtătorii HIV. 93 la sută dintre moldoveni nu ar vrea ca un membru al familiei să fie HIV-pozitiv

„Datele arată patru grupuri respinse aproape unanim: consumatori de droguri, homosexuali, alcoolici, persoane cu HIV/SIDA. Toate acestea sunt grupuri foarte specifice și bine definite. Aceste observații arată că societatea din Republica Moldova este una închisă și cu disponibilitate redusă de a accepta minoritățile. Majoritatea membrilor ei resping persoanele „diferite”, indiferent că vorbim de preferințe sexuale, obiceiuri considerate vicioase, etnie sau religie”, se arată în cercetare.

█ Svetlana Plămădeală, manager de țară, UNAIDS: „La suprafață oamenii declară că i-ar accepta pe HIV-pozitivi, în situații reale învinge frica și necunoașterea”

Potrivit autorilor cercetării, peste 20 la sută dintre moldoveni pot fi descriși ca persoane cu concepții conservatoare radicale. Experții în sănătate, care lucrează cu persoanele menționate mai sus, spun că de vină pentru această atitudine discriminatoare este insuficiența sau lipsa de educație și informare încă din copilărie.

„Dintotdeauna oamenii au fost mai intoleranți față de bolnavi. Și dacă boala apare ca urmare a obiceiurilor proaste, precum dependența de droguri, alcool, fumat, atunci oamenii se gândesc de ce să le ofere înțelegere celor ce și-au făcut rău cu mâna lor? Tinerii  din ziua de astăzi , mai ușor etichetează și judecă pe cineva. Asta, deși tot ei ajung cel mai repede în grupul consumatorilor”, a declarat pentru Sănătate INFO Lilia Fiodorova, medic psihiatru-narcolog la Dispensarul Republican de Narcologie.

De altfel, consumatorii de droguri, de alcool sau persoanele purtătoare de HIV sunt discriminate chiar și de lucrătorii medicali sau reprezentanți ai poliției, care uneori au mai puțină răbdare și compasiune.

„Uneori poate fi o discriminare foarte accentuată. O asistentă medicală sau un doctor poate refuza să ajute aceste persoane, doar pentru că sunt consumatori de droguri, de exemplu. Și polițiștilor le este greu să lucreze cu ei, deoarece consumatorii de multe ori încalcă ordinea publică. De aceea, și polițiștii pot să nu se adrese egal față de alți infractori. În plus, un om beat atrage agresivitate din partea celor din jur. Uneori e nevoie ca societatea să fie mai răbdătoare. Eu nu cred că moldovenii sunt mai intoleranți decât alte națiuni, doar că oamenii trebuie să fie mai informați”, a mai precizat specialista.

█ Un gest curajos. O adolescentă din Europa a venit în Moldova să povestească cum este viața unui purtător de HIV

Informarea și educația trebuie să înceapă de la naștere, adaugă Lilia Fiodorova și nu doar când e vorba de consum de droguri sau alcool. „Oamenii care consumă droguri sau alcool nu sunt diferiți. Noi trăim în aceeași societate și trebuie să ne comportăm în mod egal cu fiecare. Părinții trebuie să educe copiii de mici și să le vorbească inclusiv despre obiceiurile proaste. Deseori constat că deși copiii au câte 18 ani, părinții mai cred că ei sunt mici și le este suficient o pereche de blugi, mâncare și un telefon. Părinții uită să-și educe copiii”, a mai spus Fiodorova.

Un alt aspect al intoleranței ține de informarea pozitivă. Rar găsești în presa din Moldova istorii despre oameni care au depășit anumite dependențe și s-au reintegrat în societate.

„Nu se face suficientă informare sau nu sunt abordate aspectele pozitive ale vieții lor. Acești oameni sunt asociați cu probleme pe care societatea nu le agreează. De exemplu, se spune că un consumator de droguri trebuie să aibă și HIV sau este criminal. Eu consider însă că ar trebui să se spună că acești oameni trebuie ajutați, că au probleme sociale și economice. Informarea trebuie să înceapă încă în școală”, a afirmat și Lucia Pîrțînă, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

De altfel, în ultimii ani intoleranța moldovenilor față de persoanele consumatoare de droguri, alcool sau infectate cu HIV a rămas practic aceeași. În ghidul „Managementul de caz al persoanei care trăiește cu HIV”, elaborat de Centrul PAS încă în 2014 pentru specialiștii din cadrul sistemului social și medical se spune că persoanele HIV-pozitive sunt nevoite să facă față unor situații stresante din punct de vedere emoțional. Se întâmplă din cauza discriminării sau fricii că vor fi marginalizați de societate.

„Dacă moldovenii vor fi la fel de intoleranți, atunci consumatorii de droguri vor fi văzuți în continuare ca niște agresori. Ei vor fi lipsiți de suportul emoțional de care au nevoie ca să-și revină și nu vor putea pune punct dependenței. Astfel, ei oricum vor fi nevoiți să fure sau să comită alte infracțiuni. De asemenea, nici medicii nu-și vor putea face munca pe deplin în prevenirea infecțiilor”, a mai spus Lucia Pîrțînă.

█ Cum e să ai grijă de bolnavii de SIDA în faze terminale. Povestea a doua asistente medicale care au grijă de ei până la ultima suflare

Ultimele date statistice arată că în Moldova numărul consumatorilor de droguri este în creștere. În 2015, incidența prin narcomanie a constituit 26 de cazuri la 100 de mii populație, față de 24,0 cazuri la 100 de mii în  2014. Anual, aproape 1.500 de tineri încearcă drogurile sau alte substanțe psihotrope. Datele arată că aproape 9.500 de persoane afectate de dependența de droguri stau sub supraveghere medicală, majoritatea dintre ei fiind tineri cu vârsta sub 30 de ani.

Statisticile mai arată că, anul trecut, au fost diagnosticate și înregistrate în total 11.016 cazuri de HIV/SIDA, infecția afectând mai mult persoanele tinere.

 

 Articole relaționate:

Povestea unei femei care a avut grijă și a înmormântat sute de bărbați muribunzi, bolnavi de SIDA 

Sergiu Serbicean, proprietarul magazinului „Cătălin Botezatu”: „Societatea are nevoie de informare pentru a putea scăpa de frica de HIV/SIDA”

O gravidă HIV-pozitivă a depus o plângere împotriva Spitalului de la Orhei, pe motiv că aceștia au trimis-o cu microbuzul la Chișinău ca să nască