Redactor: Sorina Bujarov
Acum trei ani, Ucraina a depus o cere de chemare în judecată împotriva Australiei, pe motivul acțiunilor statului de a adopta măsuri stricte în domeniul controlului tutunului. Pentru unii parlamentari cazul părea absurd, astfel că au vrut să investigheze de ce, în general, a fost pornită o astfel de acțiune în instanță.
Când a venit timpul să apere industria tutunului, un om pe nume Taras Kachka a pornit șirul explicațiilor - mai multe companii de tutun „fantastice” au cumpărat fabricile vechi din epoca sovietică, modernizându-le și reușind astfel să exporte tutun în multe alte țări. Acesta a fost în interesul național al Ucrainei, a spus el - de a sprijini investitorii din țară, chiar dacă aceștia nici nu vindeau tutun în Australia. Taras Kachka nu a fost un lobbyist al industriei tutunului, nu a fost fermier și nici măcar proprietar al unei fabrici de tutun. El a fost șeful filialei Ucrainene a Camerei de Comerț Americane, cel mai mare grup comercial din America, scrie The New York Time .
Din Ucraina, Uruguay și până în Moldova și Filipine, Camera Americană de Comerț și filialele sale din străinătate s-au angajat într-un efort la nivel mondial de a combate legile anti-fumat de toate tipurile, afirmă miniștrii guvernelor, grupurile de interese, parlamentarii și organizații de sănătate publică din Asia, Europa, America Latină și Statele Unite ale Americii. Activitatea Camerei de Comerț Americane în sprijinul industriei tutunului, în ultimii ani, a devenit o prioritate, în condițiile în care industria s-a confruntat cu una dintre cele mai grave amenințări din istoria sa. Un tratat global, negociat prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății, care prevede măsuri drastice anti-fumat, încearcă să reducă influența industriei tutunului în elaborarea politicilor. Tratatul, care a intrat în vigoare în anul 2005, a fost ratificat de 179 de țări, inclusiv Cuba, Haiti și Statele Unite.
█ Ucraina a încetat să se mai judece cu Australia din cauza regulilor dure impuse pentru fumători
Fiind nevoită să înfrunte un val de noi prevederi legale în întreaga lume, industria tutunului a cerut ajutor la Camera de Comerț a SUA, care are în spatele său businessul american. În timp ce la nivel mondial lobby-ul pentru industria tutunului a fost, în mare parte, ascuns de ochii publicului, influența sa s-a făcut foarte simțită în scrisori, e-mailuri și alte documente de la guvernele străine, filialele Camerei și grupurile anti-fumat. Analiza de amploare făcută de New York Times scoate în evidență modul în care Camera s-a angajat să promoveze industria tutunului, prin intermediul unei strategii ce are trei componente de bază.
În capitalele statelor îndepărtate, lobby-ul pornit de Camera de Comerț, alături de filialele sale, reușesc să tragă înapoi legile eficiente anti-fumat. Camera reușește la nivel internațională să ațâțe o țară împotriva alteia. Premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, a dezvăluit recent că cazul țării sale împotriva Australiei a fost generat de o plângere din partea Camerei de Comerț Americane.
Și în Washington, Thomas J. Donohue, directorul executiv al Camerei, a luat personal parte la lobby-ul pentru susținerea capacităților industriei tutunului de a acționa în judecată viitoarele tratate internaționale, în special Parteneriatul Trans-Pacific, un acord comercial în curs de negociere între Statele Unite și câteva state din bazinul Pacificului.
„Ele reprezintă interesele industriei tutunului”, a declarat Vera Luiza da Costa e Silva, șefa secretariatului care supraveghează documentul OMS, numit Convenția-cadru privind controlul tutunului. „Ei pun piciorul în prag peste tot unde există sau unde urmează să apară reglementări mai dure”.
Creșterea advocacy-ului la nivel mondial evidențiază legăturile solide ale Camerei și industriei tutunului, care, în ultimii ani s-a axat pe reglementarea țigărilor de proveniență americană. Un executiv de top de la gigantul producător Altria Group este angajat al biroului Camerei. Philip Morris International are un rol de lider în campania globală - un director a elaborat un document de politici, preluat de un afiliat al Camerei la Bruxelles, în timp ce un altul a însoțit ambasadorul din Filippine la Washington pentru a face lobby împotriva unei creșteri a accizelor la țigări.
Nu este clar în ce mod campania pornită de Cameră reflectă interesele membrilor săi, care includ companii de tehnologie, cum ar fi Google, giganți farmaceutici precum Pfizer sau asigurătorii de sănătate, cum ar fi Anthem. Și implicarea Camerei în lupta cu tutunul este încurcată, lăsând de multe ori mediul de afaceri față în față cu o cauză pierdută, împingând o toxină bine-cunoscută populațiilor sărace ale căror Guverne sunt hotărâte să reducă fumatul.
AmCham (American Chamber – n.r. Camera Americană de Comerț) a emis răspunsuri scurte la aceste întrebări. „Camera susține guvernele din întreaga lume și le îndeamnă să evite măsurile care discriminează anumite companii sau industrii, subminează mărci comerciale sau distruge proprietatea intelectuală. Am interacționat cu diferite organizații de afaceri de acasă și din străinătate pentru a apăra aceste principii”, a fost răspunsul oficial dat de AmCham. Camera a refuzat să spună dacă a sprijinit măsuri de combatere a fumatului, precizează jurnalistul de la New York Times.
Camera de Comerț Americană, care este o structură privată non-profit și care are mai mult de trei milioane de membri în întreaga lume și venituri anuale de 165 de milioane de dolari, cheltuiește mai mult pe lobby decât orice alt grup de interes din America. În timp ce Camera are avanposturi locale în Statele Unite, aceasta are, de asemenea, mai mult de 100 de filiale în întreaga lume. Sucursalele străine îi plătesc cotizații. Membrii includ atât companii americane, cât și străine - o relație simbiotică care mărește influența Camerei. Companiile străine obțin calitatea de membru prin „accesul la Ambasada SUA”, potrivit filialei din Cambodgia și la „guvernul american”, potrivit filialei din Azerbaidjan. De exemplu, membrii din Hanoi primesc anual o invitație la „Congresul de lobby” din Washington.
Din 1997, de când Thomas J. Donohue a devenit director executiv, acesta a orientat Camera în poziții care au provocat înstrăinarea unor membri. În 2009, Camera amenințase că dă în judecată Agenția pentru Protecția Mediului dacă va emite reglementări a emisiilor de gaze cu efect de seră. Nike a renunțat la calitatea de membru, la fel și Apple.
Decizia Camerei de a face lobby pentru industria tutunului a generat confuzie pentru multe țări. Vera Luiza da Costa e Silva a declarat că „există o concepție greșită că Camera de Comerț reprezintă guvernul SUA” În unele state, cum ar fi Estonia, lucrurile sunt chiar neclare. Ambasadorul SUA de acolo, Jeffrey Levine, activează în calitate de președinte de onoare al filialei locale a Camerei. În Ucraina, implicarea AmCham nu a fost o surpriză pentru Hanna Hopko, deputat în rada Ucraineană. Ea a spus că această structură luptase împotriva legilor anti-fumat de ani de zile.
„Ei au fost împotriva creșterii fiscale la tutun, au fost împotriva introducerii etichetelor de avertizare pe pachete. Pentru ei este vorba doar de afaceri”.
Strategii pentru fiecare țară
În Nepal, de exemplu, Ministerul Sănătății a propus o lege anul trecut, pentru a mări dimensiunea avertismentelor despre riscurile fumatului pe pachetele de țigări, de la trei sferturi - la 90 la sută din suprafață. Țări precum Nepal, care au ratificat convenția OMS, ar trebui să ia măsuri pentru a face pachetele de țigări mai puțin atrăgătoare.
Nu cu mult timp după aceea, unul dintre oficiali, Lilamani Poudel, a declarat că a primit un e-mail de la un reprezentant al filialei locale a AmCham, prin care erau avertizați că propunerea „ar anula investițiile străine și ar „duce la instabilitate”.
În ianuarie, Camera din SUA a expediat o scrisoare către vice prim-ministrul Nepalulu, în care anunța precum că „nu cunosc probe bazate pe dovezi științifice” că avertismentele mai mari „vor avea vreun impact vizibil asupra reducerii sau descurajarea consumului de tutun”. În același timp, un studiu din 2013, efectuat la Harvard, a constatat că etichetele de avertizare grafice „joacă un rol de salvare a vieților, subliniind pericolele fumatului și încurajează fumătorii să renunțe”.
După ce totuși Nepalul a introdus modificarea privind etichetele de avertizare, companiile de țigări au depus plângeri de contestare, iar implementarea acestei măsuri stagnează. „Din moment ce trebuia să ne concentrăm asupra efectelor cutremurului devastator, nu am fost în măsură să monitorizăm dacă legea se aplică eficient”, a declarat pentru New York Times, Shanta Bahadur Shrestha, oficial al Ministerul Sănătății din Nepal.
Episodul reflectă strategia care este aplicată de la țară la țară. Un singur model de scrisoare a apărut în șapte state, la fiecare Camera fiind prezentată drept „cea mai mare federație de afaceri din lume”. Apoi continuă invocările despre o chestiune „de îngrijorare”. Președintele Republicii Moldova a fost avertizat împotriva unor „măsuri extreme” în țara sa, deși a inclus măsuri comune, cum ar fi restricționarea fumatului în locurile publice și interzicerea publicității în care țigările sunt vândute. Propunerea de a majora taxele de țigări în Filipine ar „deschide porțile pentru contrabandiști”, se menționa în acele scrisori. Respectând același scenariu, președintele Uruguay-ului era avertizat că legile anti-fumat vor „avea un efect perturbator asupra economiei formale”, iar vice-președintele El Salvador a fost speriat că „acțiunile arbitrare”, cum ar fi avertismentele grafice în reclame, submină „investițiile și creșterea economică”.
După ce Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a propus măsuri drastice anti-fumat în 2013, Serghei Toncu, șeful Camerei de Comerț Americane din Moldova, a înșirat obiecțiile sale într-o serie de reuniuni organizate de un grup de reglementare. „Consumul de alcool și țigări este la atitudinea fiecărei persoane”, a declarat Toncu, care a adăugat că nu are rost să vorbim dacă țigările sunt dăunătoare sau nu. El a numit cercetările autorității „viciate din start”.
Obiecțiile sale nu au fost doar strigăte jalnice. Camera Americană a jucat un rol important în procesul de reglementare, Moldova oferindu-i o influență directă asupra elaborării politicilor în această țară mică.
„Camera de Comerț Americană este o organizație foarte puternică și activă”, a declarat Oleg Chelaru, un lider de echipă cu privire la personalul care asistă la comisia de evaluare. „Ei au jucat un rol foarte important în analiza și emiterea unui aviz cu privire la această inițiativă”. Toncu, care a părăsit de atunci Camera de Comerț, a refuzat să mai facă comentarii. Mila Malairau, actualul director executiv al Camerei, a declarat că obiectivul său principal a fost să se asigure că industria „a fost consultată în mod transparent și previzibil”.
La Washington, lobby-ul făcut de Camera de Comerț Americană a fost vizibil în special atunci când au avut loc negocierile privind Parteneriatul Trans-Pacific – o prioritate pentru administrația Obama, care recent a fost sprijinită și de Congresul american.
Una dintre cele mai controversate propuneri venite din partea companiilor de tutun a fost de a extinde posibilitățile lor, astfel încât să poată ataca în judecată țările care încalcă regulile ce țin de comerț. Camera Americană însă și-a expus în mod public intenția de a refuza o astfel de cerere. Problema însă rămâne încă nerezolvată. Purtătorul de cuvânt al Camerei a declarat însă că negociatorii vor să se asigure că chiar dacă „Guvernele vor implementa politicile de protecție a sănătății publice”, acestea trebuie să asigure, în același timp, că legile „nu vor suspune discriminării agricultorii”. Din conversațiile electronice ale lui Donohue, președintele organizației, demonstrează faptul că acesta a încercat să rezolve această problemă cu Ron Kirk încă în 2012, atunci când acesta se număra printre reprezentanții aceleași organizații. Din conversație reiese că Donohue a încercat încă acum trei ani să aducă în discuții rolul industriei tutunului în acordurile comerciale.
„Tom a ridicat mai multe întrebări, inclusiv îndemnând ca problema tutunului să fie discutată la această ședință”, se arată într-un email scris de unul dintre membrii echipei lui Donohue, direcționat către personalul lui Kirk. E-mailuri au fost abținute la cererea Tabacco Free Kids, care le-au pus la dispoziția redacției The Times.
Kirk este acum avocat la Gibson, Dunn, o firmă de avocați care are printre clienți și companii de tutun. Acesta a declarat în cadrul unui interviu că în timpul mandatului său ca reprezentant comercial s-a întâlnit periodic cu Donohue, dar a spus că nu-și amintește ca acesta să fi abordat subiectul tutunului. Acesta a mai precizat că la acea vreme organizațiile comerciale erau îngrijorate de faptul că „industria tutunului era preferențiată și tratată diferit, decât oricare alte tipuri de industrie”.
Președintele Camerei de Comerț Americane, Thomas Donohue a refuzat să ofere un interviu la acest subiect.
În Ucraina, Valerii Piatnitskii a fost cel care a semnat criticile împotriva Australiei în 2012, când, prin calitatea de membru a Organizația Mondială a Comerțului (OMC), a contesta decizia Australiei de a ajusta legislația națională, astfel încât pachetele de țigări să devină standarde pentru toți producătorii de țigări. La acea vreme el a fost negociatorul-șef al Ucrainei la OMC, după care cariera sa politică a înflorit, acum acesta fiind consilier al prim-ministrului Ucrainei Arseni Iațeniuk. Recent, acesta a declarat într-un interviu că în 2012 Ucraina a acționat doar din principiu, era vorba despre respectarea regulilor, a adăugat acesta.
„Daca Ucraina ar fi permis Australiei să utilizeze ambalaje standard la țigări, ce ar opri-o pe Ucraina să utilizeze ambalaje simple pentru vin? Atunci vinificatori ucrainieni ar putea concura mai simplu cu cei din Franța, pentru că produsul s-ar vinde într-un ambalaj asemănător, marcat cu roșu sau alb. Am avut așa ceva în Uniunea Sovietică”, a afirmat acesta, în cadrul unui interviu.
Alți oficiali ucrainiei au însă o altă părere vizavi de acest subiect. „Nu are nimic de-a face asta cu legile comerciale. Nu exportăm produse din tutun în Australia, așa că nu ar trebui să ne afecteze acest lucru”, a declarat Pavel Sheremet, care anterior a ocupat funcția de ministru al Economiei în Ucraina. Recent acesta a cerut Camerei Americane de Comerț din Kiev să renunțe la acțiunile de judecată împotriva Australiei. „Le-am scris o scrisoare prin care i-am întrebat dacă ei își mențin poziția vizavi de Australia. Practic, le-am sugerat că noi vrem să renunțăm la aceste acțiuni. Când ne-am întâlnit cu oficialii Camerei acest aspect însă a decăzut din lista priorităților”, a declarat Pavel Sheremet.
Oficialii de la Camera de Comerț însă au refuzat să dea înapoi. După ce Piatnitskii, un aliat al industriei tutunului, a fost numit adjunctul lui Sheremet, cel din urmă a demisionat.
La scurt timp după ce reporterii The Times au discutat acest caz cu mai mulți oficiali ucraineni, activiștii au organizat noi proteste. În cele din urmă, Iațeniuk a cerut revizuirea acestui caz, astfel că în rezultat Ucraina, împreună cu țări precum Cuba și Honduras, au încetat acțiunile de judecată împotriva Australiei.
Andy Hunder, care în aprilie a preluat funcția de președinte al Camerei de Comerț Americane din Kiev, a declarat că organizația totuși va merge mai departe cu acest caz.
█ Articole relaționate: